Trei verbe. Trei pași. O singură poveste, a noastră, purtată din mâinile Creatorului până în brațele Răscumpărătorului.
Dumnezeu ne-a format
Înainte ca lumina să fi fost chemată din întuneric, El ne avea în gând. Nu ca ființe întâmplătoare, ci ca suflete dorite, visate, chemate. Ne-a zidit cu grijă – trup, duh și dorință de cer. Suntem lucrarea mâinilor Sale, purtători ai chipului Său, meniți să umblăm în frumusețea sfințeniei.
Păcatul ne-a deformat
Și totuși, acel chip frumos pe care l-a pus în noi s-a întunecat. Ca niște oglinzi sparte, am pierdut claritatea reflectării slavei Sale. Egoismul, mânia, frica, rușinea – toate s-au strecurat în ființa noastră. Ne-am rătăcit, ne-am răzvrătit, ne-am înstrăinat. Păcatul nu ne-a doar murdărit, ci ne-a rănit adânc. Am fost creați pentru lumină, dar am ales întunericul.
Isus ne-a transformat
Și când povara devenise prea grea, a venit El. A coborât în valea plânsetelor noastre nu cu osândă, ci cu har. Ne-a căutat, ne-a strâns în brațe, ne-a spălat cu sângele Său. Pe cruce a purtat întreaga noastră rușine. În Învierea Lui, am primit viață nouă. Nu un retuș moral, ci o naștere din nou. Nu o cosmetizare a firii vechi, ci o schimbare din temelii.
Iar această taină încă uimește o lume întreagă: Dumnezeu nu abandonează ceea ce a început. El restaurează chipul Său în noi, cu răbdare, cu milă, cu putere. Ne modelează zi de zi, până când vom reflecta din nou, curat și smerit, slava Celui care ne-a iubit.
Fie ca această lucrare sfântă a Lui să continue în noi, până când vom sta înaintea lui Cristos, întregi, sfinți, și plini de bucuria mântuirii.
Autor: Dorin Rus
