Vineri, 16 Nisan, este ziua care dezleagă misterul celor 72 de ore. În acea săptămână din anul 31 d.Hr., vineri a fost o zi de lucru obișnuită, „fereastra” îngustă dintre două Sabate: cel de joi (Sabatul Înalt al Azimelor) și cel de sâmbătă (Sabatul săptămânal).
Deschiderea piețelor și achiziția miresmelor
După ce s-a încheiat Sabatul de joi la apus, vineri dimineața piețele din Ierusalim s-au redeschis.
Textul din Marcu 16:1 spune clar: „După ce a trecut ziua Sabatului [cel de joi], Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov, și Salome au cumpărat miresme ca să se ducă să ungă trupul lui Isus”.
Ele nu puteau cumpăra nimic joi (Sabatul Înalt) și nici sâmbătă (Sabatul săptămânal). Vineri a fost singura zi în care comerțul a fost permis.
Prepararea balsamurilor
Femeile s-au întors de la piață și au petrecut ziua lucrând la amestecul de uleiuri și mirodenii.
Luca 23:56 spune: „S-au întors și au pregătit miresme și balsamuri.”
Prepararea acestora necesita timp și efort manual, fiind o muncă specifică unei zile lucrătoare.
Oprirea lucrului la apus
Deși aveau miresmele gata, nu au mai avut timp să meargă la mormânt vineri după-amiază, deoarece soarele se pregătea să apună, marcând începutul celui de-al doilea Sabat al săptămânii.
Luca 23:56 continuă: „Apoi, în ziua Sabatului [cel de sâmbătă], s-au odihnit, după Lege.”
Miresmele au rămas pregătite în vase, așteptând prima ocazie de a fi folosite, care urma să fie abia duminică dimineața.
Statusul mormântului (Semnul lui Iona)
În timp ce femeile lucrau în cetate, trupul lui Isus rămânea sub paza soldaților romani.
Se împlinesc a doua zi întreagă și a treia noapte (noaptea de vineri spre sâmbătă).
Suntem la 48 de ore de la punerea în mormânt. Conform Legii Purificării, trupul este încă în starea de „așteptare”, fără să fi văzut putrezirea.
Semnificația factuală
Fără această zi de vineri lucrătoare, relatările lui Marcu și Luca s-ar contrazice.
Marcu spune că au cumpărat miresme după Sabat, iar Luca spune că s-au odihnit în Sabat după ce le-au pregătit.
Singura soluție matematică este existența a două Sabate cu o zi de lucru între ele.
Vineri, 16 Nisan, a fost ziua pregătirii tăcute. Totul era gata: miresmele la ucenici, paza la mormânt și numărătoarea divină care se apropia de finalul celor 72 de ore.
Autor: Dorin Rus
