Un copil din grupa mare a unei grădinițe aștepta ca mama lui să-i aducă un frățior. Fiindcă toți ceilalți colegi știau acest lucru, aceștia așteptau și ei ziua când avea să se nască cel așteptat, pentru a sărbători împreună cu colegul lor.
Numai că, în ziua în care s-a născut frățiorul lui, acesta a venit la grădiniță fără entuziasm și a fost foarte rezervat chiar și atunci când colegii lui l-au felicitat. Observând acest lucru, educatoarea l-a întrebat: „Fane, ai un frățior, nu te bucuri?” „Ba da”, a răspuns el, „numai că acum avem multe lucruri de făcut!”
Acest răspuns ne arată că, la vârsta lui, acest copil a înțeles că, pe lângă bucurie și sărbătoare, nașterea unui copil înseamnă și multe responsabilități. Iar pentru împlinirea acestora este nevoie de o mobilizare generală! Sunt surprins însă de faptul că, la nașterea Domnului Isus, așa de mulți oameni se opresc numai la sărbătoare și se mobilizează doar pentru lucruri care nu merită.
Dacă pentru Irod și cei din casa regală întruparea Domnului Isus a fost o provocare spre rău, care a condus la moartea multor copii în Betleem, în același timp, întruparea Domnului, pentru anumiți oameni, a însemnat o provocare spre bine. Aceștia au fost angajați pentru:
CĂUTARE
Când păstorii din Betleem și magii din Răsărit au auzit de întruparea Regelui, n-au mai zăbovit, ci au pornit să-L caute. Nu a contat că nu aveau cui să lase oile în pază sau că drumul era foarte lung, ci au depășit toate obstacolele numai ca să-L vadă pe Domnul și să se convingă personal că Cel despre care au auzit este cu adevărat Mesia, Împăratul lui Israel.
Oare ce căutări au oamenii din zilele noastre și câți Îl mai caută pe Mesia?
Pentru a-L găsi nu trebuie însă să mai mergem până la Betleem, fiindcă El ni Se descoperă în prezent prin Cuvântul Scripturii și prin revelația Duhului Sfânt. De aceea, îndemnul Domnului Isus este:
„Cercetați Scripturile, pentru că socotiți că în ele aveți viața veșnică, dar tocmai ele mărturisesc despre Mine.” (Ioan 5:39)
Iar profetul Isaia ne urgentează să-L căutăm pe Domnul, îndemnându-ne:
„Căutați pe Domnul câtă vreme Se poate găsi; chemați-L câtă vreme este aproape.” (Is. 55:6)
Apoi, după ce L-au găsit pe Cel despre care auziseră, martorii întrupării s-au unit în:
CREDINȚĂ
Atât păstorii, cât și magii, după întâlnirea cu Pruncul Isus, au fost deplin convinși că tot ce auziseră este adevărat. Păstorii chiar și-au declarat această convingere, prin faptul că:
„… s-au întors, slăvind și lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră și văzuseră și care erau întocmai cum li se spusese.” (Luca 2:20)
Și magii au crezut că Cel pe care L-au întâlnit, conduși de steaua care li s-a arătat, este Împăratul pe care Îl căutau, fiindcă nu s-au mulțumit doar să-I ofere daruri, ci, înainte de aceasta, mai întâi I s-au închinat. Despre acest fapt, evanghelistul Matei spune:
„Au intrat în casă, au văzut Pruncul cu Maria, mama Lui, s-au aruncat cu fața la pământ și I s-au închinat; apoi și-au deschis vistieriile și I-au adus daruri: aur, tămâie și smirnă.” (Mat. 2:11)
Dacă astăzi mulți oameni se mulțumesc numai cu daruri, credința adevărată se exprimă mai întâi prin recunoaștere și acceptare, urmate de laudă și închinare. Ai ajuns să crezi că Isus este Mesia? Pe lângă mărturiile întâlnite la întruparea Sa, în timpul slujirii publice și mai ales prin moartea și învierea Sa, Domnul Isus a dovedit că este Mesia, Fiul lui Dumnezeu.
Apostolul Ioan a concluzionat acest fapt la sfârșitul evangheliei pe care a scris-o, afirmând că:
„… lucrurile acestea au fost scrise pentru ca voi să credeți că Isus este Hristosul, Fiul lui Dumnezeu; și, crezând, să aveți viața în Numele Lui.” (Ioan 20:31)
Numai că, pe lângă căutare și credință, vedem că martorii întrupării s-au mobilizat și pentru:
COMUNICARE
După ce L-au întâlnit pe Pruncul Isus, ei n-au mai putut să tacă. Așa cum au învățat de la îngerul care le-a vorbit și de la oștirea cerească, păstorii L-au mărturisit pe Domnul, vorbind despre El. Au vestit întruparea Lui și au mărturisit că El este Mesia, prin laudă și închinare, comunicând tot ceea ce au văzut și au auzit.
Cine mai sunt cei care vestesc despre întruparea Domnului Isus astăzi? Acest adevăr trebuie să fie vestit până la marginile pământului, prin mesaj, cântare și mărturia vieții. Te numeri printre aceștia?
Urmărind însă schimbările din viața celor ce L-au întâlnit pe Domnul, observăm că aceștia au dovedit:
CONFORMARE
Magii nu s-au mai întors pe la Irod, ci au ascultat ceea ce le-a spus Domnul și s-au întors în țara lor pe un alt drum. (Mat. 2:12) Aceeași măsură de ascultare au dovedit și Iosif și Maria, care au luat Pruncul așa cum le spusese îngerul și au plecat în Egipt. (Mat. 2:13)
Conformarea lor față de adevărul pe care l-au auzit nu numai că le-a salvat viața, ci a împlinit planul lui Dumnezeu și misiunea Domnului Isus.
La aceste sărbători este potrivită întrebarea: Astăzi cine mai ascultă de Domnul și câți mai sunt cei care se conformează cerințelor lui Dumnezeu?
Apostolul Pavel, care într-o vreme lupta împotriva lui Dumnezeu și împotriva creștinilor, a avut un moment în care Dumnezeu i-a schimbat viața, ca să împlinească cerințele lui Dumnezeu.
Această măsură de conformare față de spusele Domnului este dovedită de mărturisirea:
„Am fost răstignit împreună cu Hristos și trăiesc… dar nu mai trăiesc eu, ci Hristos trăiește în mine. Și viața pe care o trăiesc acum în trup o trăiesc în credința în Fiul lui Dumnezeu, care m-a iubit și S-a dat pe Sine Însuși pentru mine.” (Gal. 2:20)
Numai că întruparea Domnului Isus, Care S-a venit ca să fie asemenea nouă, este pentru noi și o motivație pentru:
CONSACRARE
Domnul Isus S-a întrupat ca să-Și dea viața pentru noi; de aceea și noi trebuie să fim dedicați ca să trăim pentru El. Odată cu venirea Domnului în mijlocul lumii, au fost oameni care au renunțat la prioritățile lor și L-au pus pe primul loc în viața lor pe Domnul Isus, singurul care Îl merită.
Care sunt lucrurile ce au devenit scopuri în viața ta? Și pentru ce ți-ai dedicat viața?
Dacă urmărești doar lucrurile de pe pământ, nu uita că acestea sunt trecătoare și pot să-ți fie chiar un obstacol pentru a fi dedicat să împlinești planul lui Dumnezeu. De aceea, începând cu aceste sărbători, fii dedicat și consacrat deplin pentru lucrurile de sus. Fii gata să spui asemenea apostolului Pavel:
„… lucrurile care pentru mine erau câștiguri le-am socotit ca o pierdere, din pricina lui Hristos. Ba încă și acum privesc toate aceste lucruri ca o pierdere, față de prețul nespus de mare al cunoașterii lui Hristos Isus, Domnul meu. Pentru El am pierdut toate și le socotesc ca un gunoi, ca să câștig pe Hristos și să fiu găsit în El, nu având o neprihănire a mea, pe care mi-o dă Legea, ci aceea care se capătă prin credința în Hristos, neprihănirea pe care o dă Dumnezeu, prin credință.” (Fil. 3:7–9)
Doamne ajută!
”SĂRBĂTORI FERICITE!”
Pastor Dan Boingeanu
