📖 Luca 14:15–24
Isus spune că viața creștină – viața în Împărăția lui Dumnezeu – este ca un ospăț. El însuși este gazda, iar prin El experimentăm ospitalitatea și dragostea generoasă a lui Dumnezeu. Cei care iau parte la ospăț sunt ceilalți membri ai Împărăției, în mod special „cei săraci, cei orbi și cei șchiopi”.
Aici descoperim nu doar dragostea lui Dumnezeu, ci și dragostea comunității creștine. În relația cu Dumnezeu găsim sens și scop. Găsim viață dincolo de moarte. Foamea noastră de iertare este potolită. Când petrecem timp cu Isus – în rugăciune, citind Biblia sau slujindu-i pe alții – descoperim că Duhul Sfânt este mai satisfăcător decât orice ne-ar putea oferi lumea.
Dar de ce ar refuza cineva o asemenea invitație?
În pilda spusă de Isus, toți invitații răspund că sunt prea ocupați. Pentru unii, munca; pentru alții, bunurile materiale; pentru alții, relațiile. Și astăzi se repetă aceleași scuze:
„Toți, deopotrivă, au început să se dezvinovățească” (v.18).
„Nu am nevoie de Dumnezeu”. Când cineva spune asta, de obicei înseamnă că se simte fericit fără El. Dar adevărul este că cea mai mare nevoie a noastră nu este fericirea, ci iertarea. Doar o inimă mândră poate spune că nu are nevoie să fie iertată.
„E prea mult de renunțat”. Uneori Dumnezeu atinge un domeniu al vieții noastre despre care știm că nu e în regulă. Realizăm că pentru a-L urma pe Isus, ar trebui să renunțăm la anumite lucruri.
Dar amintește-ți: Dumnezeu te iubește și îți cere să renunți doar la ceea ce, în final, te rănește. Dacă aș vedea niște copii mici jucându-se cu un cuțit, i-aș opri – nu ca să le stric distracția, ci ca să-i protejez. Ceea ce ne cere Dumnezeu să lăsăm în urmă este nimic comparativ cu ceea ce primim. Costul de a deveni creștin este mic față de costul de a nu deveni creștin. Iar ceea ce renunțăm este infim comparativ cu ceea ce Isus a renunțat pentru noi – când a murit pe cruce.
„Trebuie să fie o capcană”. Mulți cred că în viață nimic nu e cu adevărat gratuit. Totul sună prea bine ca să fie adevărat. Dar darul vieții pe care Isus ni-l oferă este cu adevărat gratuit. Pentru noi e gratis, dar pentru El n-a fost. L-a costat viața Sa. Pentru noi este ușor; pentru El a fost dureros.
„Nu sunt destul de bun”. Adevărul este că nimeni nu este destul de bun. Și nimeni nu se poate face singur vrednic de Dumnezeu. Tocmai de aceea a venit Isus – ca să ne facă acceptați de Dumnezeu așa cum suntem, indiferent ce am făcut și cât de mult am greșit.
„Nu aș putea rezista”. Și ai dreptate – nu poți prin puterea ta. Dar Duhul lui Dumnezeu vine să locuiască în tine și îți dă puterea și tăria de a trăi ca un creștin autentic.
„O voi face mai târziu”. Aceasta este, probabil, cea mai frecventă scuză.
Mulți spun: „Știu că este adevărat, dar nu sunt încă pregătit.” Amână. Dar cu cât amâni mai mult, cu atât devine mai greu – și pierzi mai mult: iubirea lui Dumnezeu, libertatea, iertarea.
De ce să amâni ceea ce este cel mai valoros?
Nu știm niciodată dacă vom mai avea o altă ocazie. Vorbind din propria mea experiență, singurul meu regret este că nu am acceptat darul mai devreme. Cum poți ajunge la ospăț? Există o invitație – „Veniți, căci toate sunt gata” (v.17) – și o chemare – „Silește-i să intre” (v.23). Este dragostea lui Hristos cea care ne atrage la El (2 Corinteni 5:14).
Ce trebuie să faci pentru a accepta invitația?
1. Schimbă-ți mintea. Asta înseamnă pocăință. Dacă nu ai acceptat invitația până acum, spune: „Îmi pare rău. Am greșit. Mi-am schimbat gândul. Vreau să vin.”
2. Acceptă invitația. Mulțumește-I lui Isus că prin cruce a făcut posibilă viața veșnică și din belșug. Pune-ți încrederea în El.
3. Vino și bucură-te. Vino la ospăț. Cunoaște-L pe gazdă – Isus Hristos. Mănâncă, bea, umple-te cu Duhul Sfânt. Dacă nu ai acceptat încă invitația, iată o rugăciune pe care o poți rosti chiar acum:
Rugăciune
Doamne Isuse Hristoase,
Îmi pare rău pentru lucrurile greșite pe care le-am făcut în viața mea.
(Ține un moment de tăcere și cere iertare pentru orice lucru anume care îți apasă conștiința.)
Te rog, iartă-mă.
Mă întorc de la tot ce știu că este greșit.
Îți mulțumesc că ai murit pe cruce pentru mine, ca să pot fi iertat și eliberat.
Îți mulțumesc că îmi oferi iertarea și darul Duhului Tău.
Primesc acum acest dar.
Te rog, vino în viața mea prin Duhul Tău Sfânt și rămâi cu mine pentru totdeauna.
Îți mulțumesc, Doamne Isuse.
Amin.
© Nicky Gumbel, 2024
Acest plan de lectură este adaptat din cartea 30 Days de Nicky Gumbel.
Publicată de Hodder & Stoughton în Marea Britanie și de HarperCollins Christian Publishing în SUA.
