Există o foame uriașă în sufletul celor mai mulți oameni – o nevoie imensă de a fi apreciați, de a urca pe scenă sau de a vorbi la amvon. Această nevoie vine din dorința de a se simți cineva, din setea de respect și recunoaștere.
Dar există și categoria celor puțini care știu exact ce bogații dețin și nu le pasă ce spune comunitatea despre ei. Aceștia dăruiesc din comoara lor celor din jur sau îi vindecă pe cei răniți care strigă după ajutor. Iar această comoară se numește experiență.
Dacă în prima categorie, cei mulți cer cu disperare atenție, aplauze și ascultare de opinia lor, în a doua categorie – a celor puțini – vedem liniște, siguranță și bucuria de a trăi. Diferența esențială dintre aceste două mulțimi de oameni vine din capacitatea lor de a spune „mulțumesc”.
Vedetele sunt continuu nemulțumite și critică orice aspect al vieții cuiva, în timp ce ceilalți au soluții pentru greșelile semenilor. Ei au aceste soluții pentru că au spus „mulțumesc” lui Dumnezeu pentru fiecare lucru primit de la viață. Nu au comentat, ci au învățat de la Cel care a creat Universul și controlează fiecare fir de păr din capul nostru.
Eu am crescut printre oameni din ambele categorii și am căzut în ispita drogului numit „aprecierea celorlalți”. Am fost și eu membru în turma bivolilor care pasc iarba strălucirii acestei lumi, fie ea seculară, fie religioasă. Dar iarba aceasta e uscată și nu hrănește cu adevărat.
Turmele de „bivoli vedetă” calcă în picioare demnitatea umană și îi amenință cu iadul pe cei care nu sunt de acord cu părerea lor. Însă tot pământul aparține Domnului, care nu dorește ca ideile unor terchea-berchea religioși să prospere. De aceea, El a distrus turma cu care mergeam și eu.
Am fost condus undeva la munte, pe cărări greu de urcat și pline de spini, dar cu iarbă grasă și izvoare curate. Muntele experienței și al durerii îți oferă o altă perspectivă – mai înaltă, mai clară asupra lumii. De aici văd că nu există greșeală la Dumnezeu și că puterea Lui acoperă pământul.
Voia Lui este maturizarea noastră, iar fără ascultare, învățare și dragoste nu există viață spirituală. Vă rog să încetați orice compromis cu vedetele strălucitoare ale acestei lumi, fie ea seculară sau religioasă.
Priviți la Crucea lui Isus Cristos, acolo unde s-a petrecut separarea clară între pământesc și ceresc. Acceptați moartea față de sine, căci aceasta este singura cale a părtășiei cu Dumnezeu. Și apoi dăruiți celor apropiați din tot ceea ce ați primit.
Autor: Lucian Bădescu
