Locuitorii din Amsterdam care călătoresc cu tramvaiul prin partea „veche-vestică” a orașului se întâlnesc cu străzi cu nume de poeți, scriitori și activiști, printre care Bilderdijk, da Costa, de Clercq și van Lennep.
Puțini știu însă că acestea sunt numele unor personalități care făceau parte dintr-un cerc influent de prieteni care au dat naștere unei treziri spirituale în Amsterdamul secolului al XIX-lea, mișcarea Réveil.
După epocile catolică și protestantă din istoria orașului, localnicii au experimentat o a treia epocă: perioada modernă, liberală și seculară, născută din înlocuirea revelației cu rațiunea ca bază a cunoașterii, în urma Iluminismului.
Mișcarea romantică în literatură și artă a apărut ca o reacție la raționalismul din Europa de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea.
Oamenii nu erau doar ființe gânditoare. Aveau și sentimente și imaginație. Exista și o dimensiune spirituală a vieții care trebuia cultivată.
Multe biserici din Europa, Olanda și Amsterdam se îndreptaseră spre raționalism, moralism și indiferență. Ca răspuns, o mișcare de reînnoire spirituală numită Réveil (Trezire, din lb franceză) a apărut în Elveția și Franța și s-a răspândit în Germania, Anglia și Olanda.
Pasiune comună
Patru personalități în special – Willem Bilderdijk, Isaäc da Costa, Jacob van Lennep și Willem de Clercq – au adus Réveil la Amsterdam și au contribuit la punerea bazelor unei noi prezențe creștine în viața publică.
Cu temperamente și accente foarte diferite, pasiunea lor comună pentru Hristos și pentru reînnoirea societății olandeze a pregătit terenul pe care liderii ulteriori, mai ales Abraham Kuyper, aveau să-și înfige rădăcini mai adânci.
Bilderdijk (1756-1831), scriitor și poet, părea pentru mulți o relicvă a trecutului – o personalitate excentrică și intransigentă. Cu toate acestea, pentru da Costa, un tânăr convertit de la iudaism, el era un profet care promova o viziune a istoriei în care providența divină și credința creștină rămâneau centrale.
Prin poezia sa și ucenicia tinerilor, Bilderdijk a devenit părintele spiritual al Réveil în Olanda. Deși avea puțin talent organizatoric, el a aprins scântei în alții care aveau să ducă mai departe ideile sale.
Da Costa (1798–1860), student la drept, a denunțat optimismul superficial al generației sale în mica sa carte Bezwaren tegen den geest der eeuw („Obiecții împotriva spiritului epocii”) și a cerut o întoarcere la adevărul biblic.
Mesajul lui Da Costa era în mod deliberat contracultural: în timp ce contemporanii săi celebravă libertatea, egalitatea și rațiunea, el avertiza că „spiritul epocii” era o iluzie. Numai Cuvântul lui Dumnezeu, revelația în Hristos și autoritatea Scripturii puteau oferi adevăr și speranță.
În timp ce Da Costa tună și fulgeră, van Lennep (1802–1868) întruchipa o latură mai conciliantă și mai populară a Réveil. Romancier, avocat și publicist, romanele istorice ale lui van Lennep au adus trecutul olandez la viață pentru un public larg.
Prin literatură și viața publică, el a tradus impulsurile Réveil în forme accesibile cetățenilor obișnuiți. Deși mai târziu în viață a deviat către poziții liberale care i-au dezamăgit pe unii dintre prietenii săi, contribuția sa a fost crucială în extinderea atractivității Réveil.
Dacă Bilderdijk a fost sursa de inspirație, da Costa vocea profetică și van Lennep influența culturală, Willem de Clercq (1795–1844) a asigurat conducerea practică.
Comerciant de cereale și mai târziu secretar al Nederlandsche Handel-Maatschappij, Societatea Comercială Olandeză, de Clercq a combinat pietatea cu abilitatea organizatorică.
În Amsterdam, Réveil a prins contur în primul rând în cadrul unor întâlniri private cu un puternic caracter personal și spiritual, în principal sub conducerea lui da Costa și de Clercq.
Aceste grupuri private au dat uneori naștere la conferințe publice și activități sociale, dar esența a rămas întâlnirea intimă și prietenoasă în care se discuta despre credință și viață – completând, și uneori intrând în tensiune cu, biserica oficială.
De Clercq a susținut reforma socială, educația și misiunile. El a contribuit la lansarea unor inițiative filantropice care abordau sărăcia din Amsterdam, căutând să unească fervoarea evanghelică cu acțiuni concrete.
Pentru el, credința nu se limita la viața interioară, ci cerea implicare în comerț, politică și societate. În acest fel, de Clercq a anticipat în mod clar programul ulterior al lui Abraham Kuyper de acțiune creștină în toate sferele vieții.
Semințe și roade
Réveil-ul din Amsterdam nu a devenit niciodată o mișcare de masă. Totuși, insistând că credința trebuie să fie personală, pasională și relevantă din punct de vedere social, Réveil a plantat semințe care mai târziu aveau să dea roade în viața politică, socială și bisericească olandeză.
Deși Réveil a început în cercurile literare și ale clasei superioare, etosul său s-a răspândit către oameni precum Jan de Liefde, profesor și evanghelist provenind dintr-un mediu popular, al clasei muncitoare, care l-a adus în străzile și aleile Amsterdamului.
El a instituționalizat idealurile sale în Tot Heil des Volks (Pentru mântuirea poporului) în 1855, conferindu-i o structură durabilă de acțiune socială și evanghelistică. Tot Heil des Volks este descendentul Reveil în rândul clasei muncitoare, care a devenit una dintre cele mai vechi organizații diaconale și evanghelistice din Olanda (încă activă astăzi în rândul săracilor din mediul urban în domeniul îngrijirii dependenților de substanțe, al lucrării cu tinerii și al ajutorului pentru prostituate).
Sursa: Evangelical Focus
