Lumea aceasta îți spune să te grăbești, să muncești mai mult și să aduni averi. Și bucuria ta ar trebui să fie defilarea cu aceste averi în fața celorlalți. Deci fericirea ar trebui să depindă de ceea ce faci, și de aprecierea celorlalți.
Se pare că nu e chiar așa, deoarece tu nu te naști un zero absolut ci o ființă cu o valoare inițială stabilită de Dumnezeu. Fericirea este doar în interiorul ființei umane unde există prezența lui Dumnezeu. Dacă vrem ca fericirea să poată exista și în afara noastră trebuie să luăm din fericirea interioară și o dăruim celor din jur.
Credem că ceea ce facem ne va aduce un câștig, dar uităm că putem face doar ceea ce suntem. Faptele noastre sunt doar un produs derivat al ființei interioare create de Dumnezeu după Chipul Său. Deci problema nu este ceea ce facem ci exact ceea ce nu facem cu ce a creat Dumnezeu în noi.
Tu poți oferi celor din jur lucruri materiale, energie sau informație și oricare din acestea vor aduce fericire dacă sunt făcute conform planului veșnic a lui Dumnezeu. Dacă activitatea ta este în afara voinței lui Dumnezeu, tu produci lucruri aiurea, oferi spectacol religios și spui prostii.
Și asta se găsește în strălucirea acestei lumi egoiste sau în religia umană centrată pe faptele proprii mântuitoare. Tot ce ai nevoie se află deja în tine pus acolo de Creatorul tău și tot ce ai de făcut este să te activezi în Voia Lui.
Greutatea este să ai pace interioară ca să poți vedea mai bine din ce ești făcut. În tine se află doar valori cerești și ceea ce ai stricat deja din aceste valori inițiale.
În liniște poți să le deosebești.
În grabă le vei încurca.
Oprește-te și gândește.
Stai și cugetă.
Taci și învață.
Pentru că Dumnezeul tău nu te va părăsi niciodată și te va întreba întotdeauna ce vrei. Iar dacă tu vrei să trăiești egoist, adică doar să primești și să fii admirat, e treaba ta. Dar nu uita că viața se va sfârși, iar valoarea ta inițială se va distruge total.
Dacă vrei să împarți cu alții ceea ce ai, Dumnezeu iți va da mai mult din Persoana Lui și vei fi fericit. Învață să treci de la simplu la complex, de la eu spus în mod egoist, la noi înțeles ca o familie, și atunci vei putea rosti corect „Tatăl nostru”.
