„Te laud că sunt o făptură așa de minunată…” Ps. 139:14
Nu de puține ori am fi vrut să fim altfel. Poate o altă culoare a părului, o alta dimensiune a tălpii, o altă formă a degetelor, un alt zâmbet, un alt mers, o altă lungime a genelor, o altă înălțime, o altă greutate… un alt fizic. Chiar ne-am comparat cu alții și am zis: „De-aș avea și eu, de-aș fi și eu…”. Am mers mai departe chiar și am declarat: „Așa trebuie sa arat!”
Dragi prieteni, e mare concentrarea aceasta pe „cum arăti”. Tinde omenirea spre narcisism. Bineînțeles că nu induc aici ideea de neglijență față de tine însuți și nici împotrivirea față de tot ceea ce poate fi frumos pentru trupul tău. Însă, atunci când nu mai sunt mulțumit de mine însumi, ba chiar aș vrea să fiu altfel de cum am fost creat, păcătuiesc față de Dumnezeu.
Absolut sigur nu m-aș fi făcut eu, pe mine, mai bine decât Dumnezeu! Nici alții n-ar fi putut să mă facă mai bine decât El! Dumnezeu a știut în mod desăvârșit cum să ne facă și cum trebuie să arătăm, drept pentru care suntem ființe atât de minunate.
Vă chem astăzi să ne uităm la ce avem, nu la ce nu avem. Să fim mulțumiți cu ce suntem, nu nemultumiti cu ce nu suntem.
– Nu totul se rezumă la aspectul fizic. E ceva lăuntric, ascuns, tăcut care are o valoare inestimabilă.
– Ce este afară se trece. Odată cu vârsta ne ofilim. In schimb, frumusetea interioară rămâne până la moarte.
– A fi bun, a fi iubitor, a fi înțelept, a fi harnic este mai de valoare decât tot ceea ce poate atrage atunci când ești privit.
– Creatorul a echilibrat și compensat trăsăturile din viața noastră așa încât toți oamenii sunt ființe minunate.
– De te bucuri de o frumusețe exterioara aparte, mulțumește-I lui Dumnezeu că te-a făcut așa.
– Dacă ai în tine frumusețea faptelor, a vorbelor, a gândurilor, chiar ești extrem de frumos.
Să fim uimiți de cât de frumoși ne-a facut Dumnezeu. Laudă-L pe El pentru aceasta!
Zi cu mulțumire,
Ioan Cocîrțeu
