Cuvântul „lumină” apare de sute de ori în Biblie. Întâi apare în primele trei versete din cartea Geneza, în istoria Creației:
„Atunci Dumnezeu a zis: «Să fie lumină!». Și a fost lumină. Dumnezeu a văzut că lumina era bună și a separat lumina de întuneric.” Geneza 1:3-4 NTR
Mai târziu, când profetul Isaia a profețit venirea lui Isus, l-a descris pe Mesia ca „o mare lumină” care va străluci peste cei ce „umblau în întuneric” (Isaia 9:2). Isus a împlinit profeția în Ioan 8:12 când a declarat:
„Eu sunt Lumina lumii. Cel ce Mă urmează pe Mine nu va umbla niciodată în întunecime, ci va avea Lumina vieții.” (versiunea NTR)
Întunericul nu poate coexista cu lumina. Geneza 1 spune că Dumnezeu a „separat” lumina de întuneric care acoperea un pământ gol și fără formă. Cele două nu pot coexista. Același lucru este adevărat și cu privire la păcat și perfecțiune. Lumea a căzut în întuneric când păcatul a intrat în ea.
Dar lumea nu era cuprinsă în întregime de întuneric – noi eram de fapt separați de Dumnezeu. De aceea El l-a trimis pe Isus, O Mare Lumină, pentru a ne ghida înapoi spre El.
Tot așa cum o flacără arde și face lumină, și focul ei se răspândește. Atunci când El s-a întors în ceruri, Isus ne-a dat Duhul Său Sfânt, ca și noi să putem fi o lumină pentru alții! Apostolul Pavel scrie în Efeseni 5:8:
„Odinioară erați întuneric, dar acum sunteți lumină în Domnul. Umblați deci ca niște copii ai luminii.”
Ca și copil a luminii, poți să fii o lumină în lumea noastră întunecată prin felul în care trăiești, vorbești și te porți. Astăzi, întreabă-te: cum voi continua să merg pas cu pas cu Isus ca lumină a mea? Ce pot face ca să fiu o lumină în această lume? Cu cine voi împărtăși această lumină?
Sursa: You Version
