A existat cândva un rege ale cărui gânduri despre viață și experiențele sale au fost cuprinse în cartea Eclesiastului.
Interesant este că acest rege — foarte probabil Regele Solomon — a domnit peste Israel în timpul uneia dintre cele mai prospere perioade din istoria țării.
Din perspectiva standardelor lumești, el avea mai multă putere, mai mult prestigiu și mai multe bogății decât orice altă persoană dinaintea lui. Cu toate acestea, el și-a rezumat luxul printr-un singur cuvânt sumbru: Deșertăciune!
„Totul este deșertăciune!” (Eclesiastul 1:2),
„Toate lucrurile sunt obositoare, cum nu se poate spune” (Eclesiastul 1:8),
„Nu este nimic nou sub soare!” (Eclesiastul 1:9),
„Am observat toate lucrările care se fac sub soare și iată că toate sunt deșertăciune și goană după vânt.” (Eclesiastul 1:14)
Deși a fost scrisă cu mii de ani în urmă, această analiză sumbră încă are ecou în propria noastră dorință nestăvilită de și mai mult. Căutăm mai mult decât lucruri fără sens.
Ne dorim mai mult decât conexiuni și ambiții la nivel superficial. Vrem mai mult decât o viață în aparență prosperă, însă în secret lipsită de satisfacție. Suntem într-o continuă căutare de și mai mult, însă ceea ce ne dorim în mod obișnuit nu este suficient pentru a ne satisface.
Precum autorul cărții Eclesiastul, ne putem întreba: „Care este rostul vieții?”
Până la sfârșitul cărții, „Învățătorul” a încercat să găsească un sens în tot ceea ce se află sub soare și își concluzionează cugetările cu aceste cuvinte profunde…
„Concluzia la tot ce-ai auzit este aceasta: teme-te de Dumnezeu și păzește poruncile Lui, căci aceasta este datoria fiecărui om.”
Eclesiastul 12:13, NTR
Putem să urmărim cu aviditate toate lucrurile materiale pe care această lume le oferă, dar satisfacția pe care o găsim este doar superficială. În final, fără Dumnezeu, aceste lucruri ne vor lăsa întotdeauna cu un gol interior.
Vestea cea bună este că există un Dumnezeu în ceruri care ne-a creat și ne iubește, iar El știe de ce avem cu adevărat nevoie. El știe că viața are sens atunci când o trăim conform planului Său. El este demn de toată admirația, onoarea și închinarea noastră.
Așadar, teme-te de Dumnezeu și păzește-I poruncile. Iubește-L cu tot ce ai în tine și iubește-ți aproapele ca pe tine însuți. Acesta este scopul. Doar atunci viața nu va mai fi deșartă.
Sursa: YouVersion
