„Astăzi, în cetatea lui David, vi s-a născut un Mântuitor, care este Hristos, Domnul.”
Pentru urechile moderne, acest verset este piesa centrală, caldă și reconfortantă a poveștii Crăciunului. Dar pentru cei care au auzit pentru prima dată aceste cuvinte rostite de înger în noaptea în care s-a născut Isus, fiecare cuvânt a fost electrizant și plin de așteptări împlinite.
Mântuitorul
Născut în Betleem, orașul lui David.
Mesia.
Domnul.
Timp de secole, Israel trăise așteptând o promisiune.
Profetul Isaia declarase:
„Căci un Copil ni S-a născut, un Fiu ni s-a dat și domnia va fi pe umărul Lui; Îl vor numi: Minunat, Sfetnic, Dumnezeu tare, Părintele veșniciilor, Domn al păcii.” (Isaia 9:6).
Ieremia vorbise despre Odrasla neprihănită din linia lui David, un Rege care va domni cu înțelepciune și va aduce dreptatea (Ieremia 23:5).
Și Mica proorocise că Mesia se va naște în Betleem, orașul lui David (Mica 5:2).
Așadar, când sub cerul nopții, îngerul anunțase această naștere păstorilor, nu a fost doar o veste, ci împlinirea unei profeții. Acest copil nu era un copil obișnuit; El era Cel Așteptat, Mântuitorul, Cel Uns, Hristosul.
Cuvântul Mesia înseamna „Cel Uns”, un titlu rezervat celui ales și împuternicit de Dumnezeu să-Și mântuiască poporul.
Mesia nu a venit să domnească pe un tron de aur, ci să stea într-o iesle, învăluit în smerenie și dragoste.
El nu a venit să cucerească Roma, ci să învingă păcatul pe cruce. El nu a venit să se înalțe pe Sine, ci să ne înalțe pe noi. Domnul – Dumnezeu Însuși – venise aproape, așa cum ne-a promis.
Sursa: YouVersion
