Betleemul și Ierusalimul reintră în celebrarea Crăciunului, după doi ani în care bradul, luminile și procesiunile au fost reduse la tăcere pe fundalul războiului din Gaza și al prăbușirii turismului religios.
În orașul în care creștinii marchează nașterea lui Isus, reluarea festivităților este trăită ca un exercițiu de rezistență și ca un semn că viața comunitară încearcă să-și găsească din nou ritmul. La Betleem, Piața Ieslei s-a umplut din nou de locuitori, credincioși și vizitatori din regiune, veniți să vadă cum luminile bradulului uriaș sunt aprinse după doi ani în care iluminatul de Crăciun a fost suspendat ca gest de solidaritate cu populația din Gaza.
Ceremonia, fără fast excesiv, dar puternic simbolică, i-a adus alături pe reprezentanții Custodiei Țării Sfinte, între care pr. Rafael Tayem și pr. Francesco Ielpo, care au vorbit despre nevoia de speranță într-un oraș lovit din plin de criză.
Primarul Maher Nicola Canawati a admis tensiunea dintre bucuria publică și suferința încă prezentă în regiune, însă a insistat că „Crăciunul nu trebuie oprit sau anulat”, descriind iluminarea bradului drept „o rază de speranță” pentru întreaga comunitate. În spatele momentelor festive, Betleemul continuă să se confrunte cu șomaj ridicat, piețe aproape goale și familii dependente de salarii diminuate, în timp ce blocajul financiar al Autorității Palestiniene și restricțiile asupra muncitorilor din Cisiordania limitează orice relansare reală.
Ceremonia de aprindere a bradului a fost gândită și ca o scenă de dialog cu lumea: discursuri, muzică, defilarea cercetașilor pe ritmul imnului național palestinian și o prezentare multimedia intitulată „Din umbrele războiului, se naște pacea” au precedat binecuvântarea comună rostită de lideri catolici, ortodocși și armeni. Tenorul Andrea Bocelli a transmis un salut muzical special, iar primarii din Betleem și Assisi au lansat apeluri la pace și reconciliere adresate atât Palestinei, cât și comunității internaționale.
Mulți localnici vorbesc despre un Crăciun mai auster, dar nu lipsit de sens: pentru unii comercianți, chiar și câțiva pelerini în plus înseamnă un semn că „viața își reia cursul normal”, iar pentru creștinii palestinieni aprinderea bradului devine o afirmare publică a identității lor. „Aici a început totul”, spun unii dintre ei, subliniind că Betleem poate transmite lumii un mesaj autentic despre Crăciun, dincolo de decor.
La Ierusalim, sărbătoarea a prins altă formă, dar același ton: pe 7 decembrie, curtea școlii Terra Santa s-a umplut de elevi, profesori și familii la festivalul anual de Crăciun, reluat după o pauză impusă de conflict. Standurile cu mâncare, colindele, scenetele și aprinderea bradului de pe acoperiș au creat, preț de câteva ore, o insulă de normalitate într-un oraș obișnuit cu situațiile de criză.
Unul dintre cele mai emoționante momente a fost concertul corului Școlii Helen Keller din Beit Hanina, instituție care lucrează cu copii cu diverse dizabilități și care, prin programul său, a provocat aplauze îndelungate. Pentru mulți părinți, revenirea copiilor pe scenă cu poezie, muzică și teatru nu a însemnat doar reactivarea unei tradiții de Crăciun, ci și dovada că, în ciuda incertitudinii economice și a tensiunilor politice, orașul își păstrează dorința de a rămâne o comunitate deschisă și incluzivă.
