Asociația Bisericilor Protestante din Turcia a prezentat raportul anual „Raportul privind încălcarea drepturilor omului”, care a fost publicat de Institutul Internațional pentru Libertatea Religioasă (IIRF). Potrivit ultimilor date pentru anul 2024, creștinii din această țară au înregistrat o intensificare a infracțiunilor bazate pe ură, deși legislația oficială prevede protecția libertății religioase, relatează Premier Christian News.
Atacurile și discursurile instigatoare la ură, atât scrise, cât și orale, au crescut față de anul precedent, vizând atât indivizi și cât și instituții creștine exclusiv din cauza religiei.
Raportul menționează incidente precum atacul armat asupra clădirii Salvarea Bisericii din Çekmeköy, de Revelion, în urma căruia un agresor a încercat să înlăture semnele de pe clădire și a amenințat public: „Nu vă vom permite să spălați creierul tinerilor musulmani!”. O biserică din Eskişehir a fost atacată cu focuri de armă, iar membrii anumitor comunități creștine s-au confruntat cu amenințări și presiuni la locul de muncă.
Dificultățile administrative rămân o provocare majoră: bisericile întâmpină probleme în obținerea spațiilor de închinare, iar refuzurile din partea proprietarilor sau agenților imobiliari sunt dese, unii declarând că „prezența unei biserici reprezintă o amenințare”. Au fost raportate și cazuri în care autoritățile au împiedicat organizarea unor evenimente religioase sau au blocat distribuirea materialelor de promovare.
Fenomenul abuzurilor se regăsește și pe rețelele sociale, unde discursurile instigatoare și insultele la adresa creștinilor, liderilor bisericești și valorilor creștine s-au intensificat, fiind propagate de grupuri cu activitate antivestică.
Creștinii străini – inclusiv pastori și lucrători spirituali din SUA, Marea Britanie, Coreea de Sud, Germania și alte țări europene sau latino-americane – au fost afectați de interdicții de intrare în țară și refuzuri de vize, cu peste 130 de astfel de cazuri înregistrate între 2019 și 2024. Mulți au fost deportați sau nu au mai fost recunoscuți oficial de autorități, iar familiile lor au ajuns în situații critice din cauza separării forțate.
Un alt aspect îngrijorător este publicarea numelor unor creștini străini de către instanțe, urmată de acuzații mediatice de „misionariat” și de amenințări cu moartea. În paralel, controalele și verificările autorităților la biserici, precum și supravegherea unor lideri religioși, au amplificat presiunea asupra comunității.
În total, se estimează că în Turcia există aproximativ 214 comunități protestante de diferite dimensiuni, cu majoritatea localizată în Istanbul, Ankara și Izmir. Dintre acestea, 152 au statut legal, iar restul funcționează în incertitudine juridică, având dificultăți cu accesul la servicii și beneficii fiscale.
Organizațiile pentru drepturile omului și reprezentanții bisericilor atrag atenția asupra climatului de ostilitate crescută, solicitând autorităților turce să îmbunătățească protecția acordată minorităților religioase, să combată discursul urii și să faciliteze libertatea religioasă reală pentru creștini și alte grupuri vulnerabile.
