Într-una dintre cele mai periculoase regiuni ale lumii, o misionară americană construiește în tăcere o armată – nu cu arme, ci cu rugăciune. Carole Ward și-a făcut din viață o misiune ca să urmeze chemarea lui Dumnezeu și să formeze credincioși neînfricați în regiunea Sahel din Africa.
Regiunea Sahel din Africa nu este genul de loc în care te aventurezi pur și simplu. Ești chemat să fii aici.
„Este foarte uscat. Este nisipos. Este plin de praf. Este deșert. Temperatura poate ajunge până la la 38-46 de grade Celsius pe tot parcursul anului”, spune Ward pentru CBN News.
Această vastă întindere de pământ traversează zece țări africane, de la Senegal până la Eritreea. Este o zonă a extremelor – căldură toridă, nisip în mișcare și pericole mortale.
Peste jumătate din incidentele mortale legate de terorism din lume au loc aici. Este linia frontului într-o bătălie spirituală și fizică.
„Și acum, iată-te în mijlocul uneia dintre cele mai periculoase zone din Africa. Ce e în neregulă cu tine?”, a fost întrebată Ward la CBN News.
„Chemarea sălbăticiei. Nu știu. O am în sânge”, răspunde ea.
Ward aleargă spre foc. Face asta de zeci de ani, începând din nordul Ugandei, în perioada de apogeu a brutalei grupări Lord’s Resistance Army. Apoi a venit Sudanul de Sud – război civil, sate distruse, inimi frânte.
În timp ce alții au fugit, Carole a rămas, aducând vindecare, speranță și iubirea neîncetată a lui Isus.
„Nu poți trăi aici dacă nu ai murit deja”, insistă Ward. „Ai murit pentru tine însuți, iar diavolul nu poate ucide un om mort, pentru că viața ta nu îți aparține.”
Acest tip de curaj este profund.
„Această hartă era harta tatălui meu, atârnată pe peretele casei noastre misionare din Filipine”, explică Ward în timp ce se îndreaptă spre o hartă a lumii atârnată în casa ei modestă de la periferia capitalei Ciadului. „El își punea mâinile, în special pe zonele musulmane, și plângea și plângea.”
Părinții ei au petrecut 62 de ani predicând Evanghelia în regiuni terorizate de gruparea extremistă musulmană Abu Sayyaf în Filipine.
Bunicii ei au slujit ca misionari în China timp de 30 de ani.
A-l urma pe Isus nu a fost doar o decizie. A fost moștenirea lor.
„Mi-am dat seama atunci că frica este contagioasă, dar la fel este și credința”, spune Ward. „Așa că am crescut într-o casă în care, chiar dacă Abu Sayyaf îl căuta de 45 de ani pe tatăl meu, el nu se temea. Îi iubea cu adevărat pe oamenii care ardeau Bibliile și i le aruncau în față. Și era dispus să-și dea viața.”
Astăzi, misiunea lui Carole continuă aici, în Ciad – o țară umbrită de prezența grupărilor Boko Haram, ISIS și Al Qaeda.
„Dorința mea este să mă îndrept tot mai mult spre nord, în zone mai întunecate din punct de vedere islamic, cu Evanghelia. Pentru că, dacă nu avansăm la fel de repede ca ei, am pierdut”, spune ea.
Ea a lansat o mișcare de rugăciune la nivel național, mobilizând credincioși locali – ciadieni care cunosc țara, limba și prețul urmării și împărtășirii lui Hristos.
„Am avut câțiva membri ai Boko Haram care s-au convertit la credință în Isus în școala noastră de pregătire misionară, am organizat cinci astfel de școli în Ciad până acum și îi lansăm ca și misionari”, le-a spus Ward celor de la CBN News în timpul unei vizite recente în țară. „Avem peste 150 de misionari activi în Ciad, și aceștia sunt misionari ciadieni.”
Unii dintre acești misionari s-au dus în est, în mijlocul valului de refugiați sudanezi care fug de război.
„Mulți s-au botezat, 202 dintre ei, la prima școală de pregătire misionară pe care au avut-o”, spune ea.
Aceștia nu sunt străini – sunt localnici. Pregătiți, echipați și gata să meargă acolo unde puțini alții ar merge.
Oameni ca Digba Katsala, un evanghelist de stradă. El nu doar predică – el se aruncă direct în haos.
„Uneori oamenii nu sunt foarte receptivi, discuțiile devin repede conflictuale, dar după aceea, când oamenii văd că persiști cu Cuvântul lui Dumnezeu, atunci se obișnuiesc cu noi. Și când se predică, la final, sunt oameni care vor să-și dedice viața lui Hristos și asta este extraordinar”, a descris Katsala.
În ultimii 5 ani, pastorul Digba a folosit motocicleta pentru a străbate străzile capitalei Ciadului, N’Djamena, și în diferite locuri își instalează sistemul audio, scoate microfonul, deschide Biblia și, fie în franceză, fie în arabă, proclamă cu îndrăzneală Evanghelia lui Isus Hristos.
Ciadul este în proporție de peste 50% musulman, dar asta nu îl oprește pe Digba să vorbească deschis despre Isus.
Vocea lui răsună prin piețele și străzile aglomerate. Oamenii se opresc. Ascultă. Și mulți răspund.
Apoi este Abdoulaye Mayangar, un alt misionar care a fost odată musulman.
„Eram un musulman devotat”, spune Mayangar, un evanghelist călător. „Mă rugam de cinci ori pe zi. Posteam în timpul Ramadanului și nu-mi plăceau deloc creștinii.”
Tatăl său s-a antrenat cu extremiști islamici în Sahel pentru a-i vâna pe creștini. Acum, Abdoulaye merge în aceleași regiuni, nu cu ură, ci cu speranță.
În timp ce lumea vede teroare aici, el vede altceva.
„Există speranță, deoarece mulți musulmani din aceste țări sunt astăzi deschiși să asculte Evanghelia”, spune Mayangar pentru CBN News. „Dumnezeu lucrează cu adevărat în Sahel. Ei vin la Isus în număr mare, iar viețile lor sunt transformate.”
Ward îi numește pe Abdoulaye, Digba și nenumărați alți credincioși din Ciad vârful suliței.
Prin rugăciune, sacrificiu și dragostea fără hotar a lui Dumnezeu, ei remodelează harta spirituală a unuia dintre cele mai periculoase locuri de pe continent.
„Rugăciunea ne transformă, făcându-ne dispuși să ne dăm viața și să împlinim Marea Trimitere, indiferent de costuri. Rugăciunea pune pe povara pentru suflete”, spune Ward. „De fapt, scoatem hărțile și marcăm unde se află grupurile de oameni neevanghelizați, unde terorismul este în floare, unde sunt războaie și vărsările de sânge, și plecăm.”
