Un studiu recent realizat de Institutul pentru Impactul Credinței în Viață din Regatul Unit arată că apartenența la credința creștină contribuie la o stare psihică superioară, la gestionarea mai eficientă a stresului și la consolidarea sentimentului de comunitate, în comparație cu lipsa oricărei credințe religioase, relatează Christian Today.
Cercetarea, desfășurată pe teritoriul britanic, evidențiază că 41% dintre creștini declară că au puține regrete de-a lungul vieții, față de doar 26% dintre persoanele fără credință. De asemenea, importanța interacțiunii sociale este mult mai accentuată în rândul creștinilor: 76% dintre aceștia consideră discuțiile cu ceilalți indispensabile, comparativ cu 68% dintre necredincioși.
În ceea ce privește gestionarea presiunilor cotidiene, aproape jumătate dintre creștini (49%) afirmă că este puțin probabil să se lase copleșiți de stres, procent superior valorii observate la necredincioși (37%). Lipsa anxietății este și mai pronunțată în cazul credincioșilor care participă regulat la slujbele religioase, comparativ cu cei care frecventează rar biserica.
Studiul arată că 78% dintre creștini au declarat o atitudine pozitivă chiar și în perioade dificile, față de 69% dintre persoanele fără religie. La întrebarea dacă sunt convinși că greutățile vor trece, 79% dintre creștini și 77% dintre necredincioși și-au exprimat optimismul, semnalând un anumit grad de reziliență existent în ambele grupuri.
Pe de altă parte, lipsa de energie și motivație este mai frecventă printre necredincioși (64%) decât în rândul creștinilor (55%), la fel și predispoziția către tristețe (38% față de 30%). Sentimentul de disperare a fost raportat de o treime din necredincioși (34%) și de 27% dintre creștini, cu valori semnificativ mai mici pentru cei implicați activ în viața comunitară bisericească.
Raportul Institutului britanic concluzionează că asumarea identității de credincios și sentimentul apartenenței spirituale sunt corelate mai strâns cu starea de bine psihologică decât simpla participare la ritualurile religioase colective. Mai mult, încrederea în Dumnezeu și identificarea cu o comunitate de credință aduc beneficii emoționale semnificative, depășind influența practicii religioase izolate.
