Poporul Israel este, pentru noi, o demonstrație practică a lucrării lui Dumnezeu în istorie, prin exprimarea concomitentă a dragostei și a dreptății Sale. De aceea, experiențele prin care au trecut cei din Israel pot fi considerate o carte cu ilustrații, prin care Dumnezeu ne arată ce este bine și ce este rău, precum și care sunt binecuvântările credinței exprimate prin ascultare și urmările necredinței, manifestate prin neascultare și împotrivire.
În acest sens, apostolul Pavel menționează:
„Și aceste lucruri s-au întâmplat ca să ne slujească nouă drept pilde, pentru ca să nu poftim după lucruri rele, cum au poftit ei. Să nu fiți închinători la idoli, ca unii dintre ei, după cum este scris: ‘Poporul a șezut să mănânce și să bea și s-au sculat să joace.’
Să nu curvim, cum au făcut unii din ei, așa că, într-o singură zi, au căzut douăzeci și trei de mii. Să nu ispitim pe Domnul, cum L-au ispitit unii din ei, care au pierit prin șerpi. Să nu cârtiți, cum au cârtit unii din ei, care au fost nimiciți de nimicitorul.
Aceste lucruri li s-au întâmplat ca să ne slujească drept pilde și au fost scrise pentru învățătura noastră, peste care au venit sfârșiturile veacurilor.” (1 Corinteni 10:6-11).
Poporul Israel este, de fapt, sămânța promisă de Dumnezeu lui Avraam, împlinită prin urmașii lui Isaac și mai ales prin cei ai lui Iacov. Israelul și-a dobândit numele de la tatăl lor care, după ce a luptat cu Dumnezeu, a primit numele de Israel „cel ce luptă cu Dumnezeu” – (Gen. 32:24-32).
Israelul s-a format ca popor în robia egipteană, unde au stat aproximativ patru sute de ani. Dacă, la început, Egiptul a fost o protecție pentru ei, mai târziu a ajuns să fie un mare pericol. Paralizat de frica de a nu avea un dușman interior, faraon a poruncit să fie omorâți, chiar de la naștere, toți copiii evreilor de parte bărbătească. Însă, în momentul în care viitorul Israelului era în mare pericol, Dumnezeu a pregătit un eliberator.
Este cu adevărat un șir de minuni faptul că un copil evreu, care trebuia să moară, a fost adoptat de fiica lui Faraon, care l-a pescuit de pe apele Nilului. Apoi l-a crescut în casa regală, fiind hrănit chiar de mama sa evreică, cea care i-a dat viață. După ce a învățat toate tainele Egiptului și a fost instruit în arta conducerii și a războiului chiar de către vrăjmașii săi, Moise a fost chemat să fie salvatorul fraților lui. Atunci însă când muncile evreilor deveneau tot mai grele, iar cotele și normele tot mai mari, Dumnezeu le-a pregătit izbăvirea.
Se poate ca și tu să te simți ca poporul Israel în Egipt. Să te afli în robie spirituală, iar taxele și poverile pe care trebuie să le suporți sunt tot mai mari. Lecția pe care trebuie să o învățăm este că Dumnezeu pregătește și pentru noi eliberarea. Dacă prin Moise El a adus poporului Israel o eliberare fizică, prin Domnul Isus aduce tuturor oamenilor o eliberare spirituală. Această eliberare spirituală este însă doar primul pas, fiind urmată de viață veșnică și de o răsplătire deplină în Canaanul ceresc.
Dar și Egiptul poate fi o lecție pentru noi, prin care învățăm că Dumnezeu ne poartă de grijă și în situațiile cele mai vitrege. Și că îi poate folosi chiar pe dușmani, pentru împlinirea planului Său. Apoi, prin lipsuri, încercări și restricțiile robiei, învățăm să ne dorim mai cu ardoare libertatea și o țară mai bună. Iar după eliberare, să nu mai găsim nici un motiv ca să ne întoarcem înapoi de unde am fost eliberați!
Nu-i așa că Dumnezeu a lucrat și în viața ta și a familiei tale? Oprește-te și enumeră minunile pe care le-a făcut Dumnezeu ca să ajungeți unde vă aflați acum. Dacă sunt unele pe care le considerați importante le puteți împărtăși și cu alții menționându-le în comentarii.
Însă, dacă mai ești în Egipt, roagă-te lui Dumnezeu pentru eliberare fizică, dar mai ales pentru eliberare spirituală. Iar dacă ai părăsit Egiptul lumii și, prin încercările prin care treci, nu mai vezi nicio cale de scăpare, să știi că la Dumnezeu mai există o șansă, ca să poți ajunge cu bine până în Canaanul Ceresc.
Când evreii au ajuns pe țărmul Mării Roșii, iar din spatele lor venea armata egipteană hotărâtă să-i întoarcă în robie, Moise a spus poporului:
„Nu vă temeți de nimic, stați pe loc și veți vedea izbăvirea pe care v-o va da Domnul în ziua aceasta; căci pe egiptenii aceștia, pe care-i vedeți azi, nu-i veți mai vedea niciodată. Domnul Se va lupta pentru voi; dar voi stați liniștiți.” (Exod 14:13-14)
De aceea, trebuie să stai liniștit, indiferent de ceea ce ți se întâmplă, și să aștepți cu credință ca Dumnezeu să deschidă și pentru tine ușa izbăvirii. Apoi, să-ți dea și ajutorul de care ai nevoie pentru a înainta spre Canaanul ceresc, depășind orice piedică.
Cu același îndemn ne încurajează și scriitorul epistolei către Evrei, spunându-ne:
„Și noi, dar, fiindcă suntem înconjurați cu un nor așa de mare de martori, să dăm la o parte orice piedică și păcatul care ne înfășoară așa de lesne și să alergăm cu stăruință în alergarea care ne stă înainte.” (Evrei 12:1)
De aceea, drumul nostru trebuie să fie afară din Egiptul lumii, înainte și până la capăt!
Doamne ajută!
Pastor Dan Boingeanu
