Victoria Culf, o artistă plastică care creează sculpturi, ilustrații și forme din obiecte textile, afirmă că există dovezi care dezvăluie complicitatea și minciunile care au dus la denunțarea ei la poliție și la interzicerea accesului la propria expoziție de la Muzeul Watford din localitatea cu același nume din comitatul englez Hertfordshire.
În anul 2024, cu sprijinul Centrului Juridic Creștin, o organizție ce oferă consiliere juridică pentru creștinii cărora le sunt afectate drepturile legale, doamna Culf, în vârstă de 44 de ani, a intentat un proces împotriva Consiliului Local Watford pe motiv de încălcare a contractului, discriminare, hărțuire, abuz în serviciu, neglijență, intimidare, defăimare, conspirație și fals cu rea intenție.
Probele au arătat dovezi că acuzatoarea ei, care este un funcționar al Consiliului, a informat în mod fals șefii săi că doamna Culf era anchetată de poliție, ceea ce a influențat și a determinat Consiliul să îi interzică accesul în sediul său.
Din informațiile furnizate de poliție rezultă însă că nu exista nicio anchetă deschisă la momentul impunerii interdicției.
Alte probe dezvăluite au arătat că funcționara Consiliului primea sprijin de la o organizație nonguvernamentală LGBTQ numită „Ask for Clive” (Întreabă de Clive), organizație care colaborează cu Stonewall (un alt ONG recunoscut pentru susținerea drepturilor homosexualilor) și promovează „toleranța zero” față de presupusa „ură” și încurajează raportarea „infracțiunilor motivate de ură” la poliție.
În iunie 2023, Victoria avea temeeri că va fi arestată în fața copiilor ei după ce reprezentanții Consiliului i-au spus că poliția o ancheta pentru o discuție pe care a avut-o cu o colegă de-a lor în timp ce pregătea o expoziție de artă la Muzeul Watford.
Într-o zi la o ceașcă de ceai, funcționara consiliului, cu care doamna Culf se cunoștea deja, i-a dezvăluit despre propriul copil că era într-un proces de „tranziție socială”, și că încercase să obțină tratament de blocare a pubertății de la Clinica de identitate de gen Tavistock și că fuseseră acceptați și susținuți în demersul lor și de alte persoane.
În timp ce amesteca ceaiul, doamna Culf, care este creator de artă de 20 de ani, a spus politicos și cu tact că, datorită credinței sale creștine și experienței sale de lucru cu copii și tineri, ea crede că „tranziția” este dăunătoare.
Ea a spus despre despre Clinică Tavistock, că este afectată de scandaluri și ar trebui închisă și a afirmat că creierul uman nu încetează să se dezvolte până la vârsta de aproximativ 24 de ani și, prin urmare, „copiii sunt prea mici pentru a evalua corect riscurile [unei astefl de tranziții]”.
Ea a mai adăugat: „Nu aș fi sinceră cu mine însămi dacă aș fi de acord cu tine”.
La acel moment, conversația s-a încheiat calm și amiabil.
Cu toate acestea, consecințele exprimării convingerilor sale au fost devastatoare.
Funcționara respectivă a postat ulterior pe rețelele de socializare, acuzând-o pe doamna Culf de „discurs transfob”.
Acest lucru a dus la restricționarea accesului ei la expoziție de către Consiliu și la informarea ei că este anchetată de poliție pentru o infracțiune motivată de ură, acuzații care s-au dovedit a fi false.
Schimbări legislative privind drepturile lucrătorilor
Cazul Victoriei apare pe fondul unor îngrijorări mai ample cu privire la reformele propuse în domeniul drepturilor lucrătorilor, care, potrivit criticilor, ar putea suprima libertatea de exprimare legală în sectorul ospitalității și în spațiile publice.
Comisia pentru egalitate și drepturile omului (EHRC) a avertizat că astfel de reforme ar putea avea un efect negativ asupra libertății de exprimare, în special pentru creștini și alți critici a identității de gen.
Clauza 20 din „Proiectul de lege privind drepturile în materie de ocupare a forței de muncă”, care se află în prezent în dezbatere la Camera Lorzilor, modifică Legea Egalității pentru a impune angajatorilor obligația legală de a „lua toate măsurile rezonabile” pentru a împiedica „hărțuirea” angajaților lor de către terți – ceea ce înseamnă că angajatorii ar putea fi dați în judecată de angajații lor dacă nu fac suficient.
Acest lucru poate părea rezonabil, dar „Legea privind protecția lucrătorilor” din 2023 extinde deja răspunderea angajatorilor în temeiul Legii egalității pentru hărțuirea sexuală din partea terților, iar orice formă de agresiune fizică este deja o infracțiune.
Prin urmare, „hărțuirea” în acest context este verbală și va putea include conversații între clienți sau membri ai publicului care sunt auzite de angajați, care nu le sunt adresate și pe care aceștia le consideră ofensatoare în virtutea uneia sau mai multor caracteristici „protejate”.
În declarația prezentată deputaților care examinează proiectul de lege, EHRC și-a exprimat îngrijorarea că această ambiguitate juridică ar putea avea un efect descurajator asupra libertății de exprimare. Aceștia au avertizat că angajatorii, în special în sectoarele care implică contactul direct cu clienții, cum ar fi industria ospitalității, s-ar putea simți obligate să interzică discuțiile pe teme controversate pentru a evita potențiale reclamații.
Barurile, restaurantele și magazinele s-ar putea simți obligate să impună interdicții generale asupra subiectelor controversate pentru a evita răspunderea. Criticii susțin că astfel de măsuri ar putea suprima în mod involuntar libertatea de exprimare legală, în special în spațiile considerate în mod tradițional forumuri pentru dezbateri deschise.
Efectul în lanț al acestei situații va provoca haos în locurile de muncă și în spațiile publice din întreaga țară, cu o potențială avalanșă de cazuri juridice similare cu cel al Victoriei Culf.
Andrea Williams, directorul executiv al Christian Legal Centre, a declarat: „Acest caz evidențiază amenințarea crescândă la adresa libertății de exprimare în spațiile publice și creative. Vom continua să căutăm dreptate pentru Victoria. Măsurile luate împotriva ei au avut scopul de a-i cauza rău și de a-i suprima convingerile creștine legale, ceea ce nu poate rămâne fără răspuns.
Acest caz este un exemplu îngrozitor al modului în care instituțiile publice sunt captive unei ideologii extreme care pedepsește oamenii pentru care exprimă opinii bazate pe argumente cu privire la subiecte sensibile. Victoria Culf a dat dovadă de un curaj imens în apărarea adevărului și a libertății de exprimare.”
Sursa | Harbinger’s Daily
