Ruth Bell Graham (10 iunie 1920 – 14 iunie 2007) nu a fost doar soția celebrului evanghelist Billy Graham – ci o femeie de caracter profund, de credință neclintită și de o frumusețe spirituală care a influențat generații. Născută în China, fiică a unor misionari prezbiterieni, Ruth a crescut într-un climat al sacrificiului și al slujirii lui Dumnezeu, iar copilăria trăită pe câmpul de misiune i-a sădit în inimă o dorință arzătoare pentru lucrarea creștină.
Inițial, visul ei era să ajungă misionară în Tibet. Însă, providența divină i-a schimbat traseul când l-a cunoscut, în timpul studiilor la Wheaton College, pe tânărul Billy Graham. Cei doi s-au căsătorit în 1943, iar Ruth a devenit partenerul nevăzut dar indispensabil în ceea ce avea să devină una dintre cele mai mari lucrări evanghelistice ale secolului XX.
Deși soțul ei a călătorit în întreaga lume, predicând în fața a milioane de oameni, Ruth a ales să rămână acasă, crescând cei cinci copii ai lor într-un mediu plin de dragoste, rugăciune și disciplină spirituală. Casa lor din Montreat, Carolina de Nord, nu era doar un cămin, ci un sanctuar – un spațiu unde Scriptura era trăită, iar Hristos era centrul fiecărei zile.
În ciuda unei prezențe retrase din lumina reflectoarelor, Ruth era o femeie cu o personalitate vibrantă. Avea un simț al umorului rafinat, iubea poezia și scrisul și era cunoscută pentru ospitalitatea ei deosebită. „Putea să-i facă atât pe o prințesă, cât și pe un cerșetor să se simtă acasă în aceeași cameră,” spunea nepotul ei, Will Graham.
În momentele de suferință, în ultimii ani ai vieții, când durerea devenise o prezență constantă, Ruth refuza să se plângă. În camera ei de rugăciune, privind la coroana de spini atârnată pe perete, spunea adesea:
„Dacă Mântuitorul meu a putut îndura atât pentru mine, eu nu am de ce să mă plâng.”
Ruth a fost și o scriitoare prolifică – autoare de poezii, reflecții devoționale și cărți pentru copii. Din rândurile ei izvorăște sinceritatea credinței și adâncimea trăirii spirituale. Unul dintre cele mai cunoscute gânduri ale sale a devenit emblematic pentru mulți:
„O căsnicie fericită este uniunea dintre doi buni iertători.”
Chiar și Billy Graham recunoștea în mod public influența ei uriașă:
„Lucrarea mea ar fi fost imposibilă fără încurajarea și sprijinul ei.”
„Sfaturile, încurajarea, rugăciunile tale au fost punctul meu de sprijin… M-am agățat de tine în slăbiciunile mele,” îi scria el într-o scrisoare din 1963.
T.W. Wilson, unul dintre colaboratorii cei mai apropiați ai lui Billy Graham, spunea fără ezitare:
„N-ar fi existat Billy Graham… fără Ruth.”
În 2007, la vârsta de 87 de ani, Ruth a fost chemată acasă. A fost înmormântată la Billy Graham Library din Charlotte, Carolina de Nord, iar pe piatra ei funerară se află cuvintele pe care și le-a ales personal:
„Construction complete. Thank you for your patience.”
(„Construcția s-a încheiat. Vă mulțumesc pentru răbdare.”)
Ruth Bell Graham rămâne un model de discreție, eleganță morală și slujire neobosită. O viață trăită în tăcere, dar care a strălucit cu putere în istoria credinței creștine.
