În ciuda faptului că are la conducere un guvern conservator, în Italia un copil poate avea de acum două mame. Această decizie nu provine de la legislativ, ci de la Curtea Constituțională. Hotărârea a stârnit dezbateri etice și antropologice în țară.
Glenda Giovannardi și Isabella Passaglia sunt un cuplu de femei care locuiesc în fermecătorul oraș Lucca, din centrul Italiei. Cele două avocate sunt unite într-un parteneriat civil și au făcut istorie cu lupta lor juridică pentru drepturi parentale.
Cuplul dorea să aibă copii și a apelat la o procedură de reproducere asistată în Barcelona, Spania. Astăzi, ambele sunt „mame” ale unei fetițe de patru ani și ale unui băiețel de trei ani. Determinarea lor de a obține recunoașterea legală ca părinți a culminat cu o hotărâre istorică a Curții Constituționale, care ar putea remodela dreptul familiei italian.
Mama intenționată
Pe 22 mai, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a declarat neconstituționale normele privind procrearea asistată medical (PMA).
Ca urmare a acestei hotărâri, legea care împiedica o femeie să recunoască legal copilul soției sale a fost abrogată imediat. Acum, copiii pot avea două mame recunoscute legal. Ambele vor fi responsabile din punct de vedere legal în relațiile cu școlile, sistemul de sănătate și orice alt domeniu în care este necesară îngrijirea maternă. În plus, ambele au obligația legală de a îngriji și de a lăsa moștenire copiilor lor.
Dispoziția contestată refuza anterior recunoașterea calității de părinte a așa-numitei „mame intenționale” (părintele non-biologic) în cazurile de fertilizare heterosexuală efectuată în străinătate de cupluri de femei de același sex. Această decizie revoluționară a acordat recunoașterea legală „mamei intenționale (sau intenționate)” și a stârnit dezbateri etice, morale și antropologice în toată Italia.
Spania
Legea restrictivă 40/2004 din Italia limitează accesul la procrearea asistată medical la cuplurile heterosexuale. Drept urmare, multe cupluri de același sex din Italia călătoresc în străinătate pentru a se supune procedurilor de reproducere asistată. Giovannardi și Passaglia au plecat și ele în Spania și s-au întors ca părinți ai fiicei lor.
Dar apoi, guvernul a schimbat regulile. În 2023, Ministerul de Interne italian a emis o măsură care interzicea recunoașterea automată a „mamei intenționate” în registrele municipale. Pentru Giovannardi și Passaglia, această politică a creat o situație paradoxală: fiica lor era încă recunoscută ca având doi părinți legali. Dar fiul lor, născut după adoptarea măsurii, era recunoscut legal doar ca fiul mamei biologice.
Cuplul de avocați a inițiat o acțiune în justiție la tribunalul local din Lucca. Dar, în cele din urmă, cazul a ajuns la Curtea Constituțională.
Principii
Care au fost motivele pentru care Curtea a luat această decizie? Hotărârea a subliniat că refuzul recunoașterii mamei intenționate a încălcat mai multe principii constituționale, printre care:
Dreptul copilului la identitate personală și la un statut juridic stabil încă de la naștere. Tratament egal între copiii cuplurilor heterosexuale și homosexuale care recurg la reproducerea asistată.
Protejarea drepturilor copilului, asigurând împărțirea responsabilităților între ambii părinți în ceea ce privește îngrijirea, educația și sprijinul moral. În plus, Curtea a invocat Convenția europeană a drepturilor omului, în special dreptul la respectarea vieții private și de familie, ca principiu director al deciziei sale.
Aceste hotărâri contestă noțiunile tradiționale de mamă și tată, acordând prioritate legăturilor sociale și intenționale față de legăturile biologice. Curtea a afirmat că copiii au dreptul la doi părinți, indiferent de implicarea unui donator masculin, care rămâne exclus de orice obligații sau drepturi legale. Mama intențională, a motivat Curtea, are o legătură cu copilul „ab origine”, înrădăcinată în proiectul de viață deliberat și comun al cuplului.
Meloni
Hotărârea vine într-un moment sensibil din punct de vedere politic. Italia este guvernată de o administrație conservatoare de dreapta condusă de Giorgia Meloni, cunoscută pentru susținerea fermă a modelului tradițional de familie. Guvernul a susținut că recunoașterea legală ar trebui să se bazeze pe legăturile biologice pentru a proteja dreptul copiilor de a-și cunoaște originea genetică, făcând referire la articolul 7 din Convenția ONU privind drepturile copilului.
Ministrul pentru afaceri familiale, Eugenia Roccella, a criticat hotărârea, afirmând: „Decizia Curții, ignorând fundamentele biologice, nu recunoaște importanța rolului tatălui. Eliminarea tatălui sau a mamei din viața copilului prin alegere marchează o schimbare antropologică care subminează interesul superior al copilului, în loc să promoveze drepturile”.
Decizia Curții a fost salutată ca o victorie pentru comunitatea LGBT, care pledează pentru recunoașterea rolurilor sociale autodeterminate în creșterea copiilor. De asemenea, aceasta ridică întrebări complexe cu privire la definiția în continuă evoluție a familiei, a părinților și a drepturilor copiilor.
Susținătorii susțin că hotărârea recunoaște dinamica modernă a familiei, în care legăturile sociale depășesc adesea legăturile genetice. Criticii, printre care se numără Comisia Etică a Alianței Evanghelice Italiene, și-au exprimat îngrijorarea, subliniind că familia tradițională este piatra de temelie a ordinii sociale, bazată pe complementaritatea dintre bărbat și femeie.
Această hotărâre istorică ar putea redefini ceea ce înseamnă să fii părinte și ar putea deschide calea către o acceptare mai largă și o protecție juridică pentru diverse structuri familiale în Italia.
Sursa│CNE.news
