În fiecare an, pe 14 mai, România își pleacă fruntea în fața memoriei celor care au suferit și au murit în temnițele comuniste pentru credința, convingerile și demnitatea lor. Această zi a fost instituită prin Legea nr. 127/2017, în amintirea valului masiv de arestări din noaptea de 14 spre 15 mai 1948, când peste 10 000 de tineri, intelectuali și lideri religioși au fost arestați de regimul comunist pentru opoziția lor față de dictatura ateistă.
Printre cele mai cunoscute închisori comuniste în care şi-au executat condamnările sau în care şi-au pierdut viața numeroși deținuți politici se numără cele de la Pitești, Gherla, Aiud, Târgu Ocna, Sighet, Râmnicu Sărat, Arad, Jilava sau Văcărești.
Printre cei care au pătimit în temnițele comuniste se numără numeroase personalități marcante ale vieții religioase, culturale și politice românești. Părintele Nicolae Steinhardt, pastorul Richard Wurmbrand, episcopul greco-catolic Iuliu Hossu, părintele greco-catolic Tertulian Langa, politicianul Iuliu Maniu, poetul Radu Gyr și soția sa, scriitorul Mircea Vulcănescu, părintele Iustin Pârvu, părintele Arsenie Boca, părintele Arsenie Papacioc, Nechifor Crainic, Ioan Ianolide, Valeriu Gafencu, Dumitru Bordeianu, precum și zeci de mii de alți români au fost arestați și anchetați începând cu 14 mai 1948.
Iată câteva date biografice ale celor care și-au purtat crucea în temnițele întunecoase și au îndurat suferințe greu de imaginat astăzi.
Richard Wurmbrand (1909–2001): Pastor luteran, Richard Wurmbrand a fost arestat în 1948 pentru activități religioase ilegale și a petrecut 14 ani în închisorile comuniste, unde a fost torturat. După eliberare, a emigrat în Occident și a fondat organizația „Vocea Martirilor”, dedicată sprijinirii creștinilor persecutați. Scrierile sale, precum „Cu Dumnezeu în subterană”, au adus în atenția lumii suferințele creștinilor din regimurile totalitare.
Părintele Nicolae Steinhardt (1912–1989): Născut într-o familie evreiască, Nicolae Steinhardt s-a convertit la creștinism în închisoarea Jilava, unde a fost botezat în 1960. După eliberare, a devenit monah la Mănăstirea Rohia și a scris „Jurnalul fericirii”, o lucrare profundă despre suferință, credință și libertate interioară. Experiența detenției l-a transformat într-un mărturisitor al credinței și al demnității umane.
Părintele Dumitru Stăniloae (1903–1993): Teolog ortodox de renume, Dumitru Stăniloae a fost arestat în 1958 și a petrecut cinci ani în închisoare. După eliberare, a continuat să scrie și să predea, devenind una dintre cele mai influente figuri ale teologiei ortodoxe. În 2025, a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română, fiind recunoscut ca sfânt pentru viața sa de credință și suferințele îndurate.
Nicolae Moldoveanu (1922–2007): Compozitor și poet creștin, Nicolae Moldoveanu a fost arestat în 1959 pentru activitatea sa religioasă. A petrecut 5 ani în închisoare, unde a compus numeroase cântări religioase. După eliberare, a continuat să scrie și să compună, lăsând o moștenire valoroasă muzicii creștine românești.
Episcopul Iuliu Hossu (1885–1970): Episcop greco-catolic, Iuliu Hossu a fost arestat în 1948 și a petrecut 22 de ani în detenție și domiciliu forțat pentru refuzul de a renunța la credința sa. A fost beatificat de Papa Francisc în 2019, fiind recunoscut ca martir al credinței.
Iuliu Maniu (1873–1953): Lider al Partidului Național Țărănesc și fost prim-ministru, Iuliu Maniu a fost arestat în 1947 și condamnat la închisoare pe viață. A murit în închisoarea Sighet în 1953, fiind considerat un simbol al democrației și al rezistenței împotriva comunismului.
Tertulian Langa (1922–2013): Preot greco-catolic și profesor de filosofie, Tertulian Langa a fost arestat în 1948 pentru refuzul de a colabora cu regimul comunist. A petrecut 16 ani în închisorile comuniste, unde a îndurat torturi și umilințe. După eliberare, a continuat să slujească Biserica Greco-Catolică în clandestinitate, devenind un simbol al rezistenței spirituale. Experiențele sale sunt relatate în volumul „Trecând pragul tăcerii”.
Radu Gyr (1905–1975): Poet, dramaturg și eseist, Radu Gyr a fost condamnat la închisoare pentru activitatea sa literară și politică. În detenție, a scris poezia „Ridică-te, Gheorghe, ridică-te, Ioane!”, care a devenit un simbol al rezistenței spirituale. A fost eliberat în 1963, dar a rămas sub supravegherea Securității până la moartea sa.
Părintele Arsenie Boca (1910–1989): Preot ortodox, teolog și pictor, Arsenie Boca a fost persecutat de regimul comunist pentru influența sa spirituală. A fost arestat și anchetat de mai multe ori, iar activitatea sa a fost restricționată. Mormântul său de la Mănăstirea Prislop a devenit loc de pelerinaj.
Ioan Ianolide (1919–1986): Scriitor și deținut politic, Ioan Ianolide a petrecut 23 de ani în închisorile comuniste. A fost un apropiat al lui Valeriu Gafencu și a scris lucrarea „Întoarcerea la Hristos”, mărturie a suferințelor și a credinței în detenție.
Valeriu Gafencu (1921–1952): Supranumit „Sfântul închisorilor”, Valeriu Gafencu a fost arestat în 1941 și a murit în închisoarea Târgu Ocna. A fost un model de credință și jertfă, fiind propus pentru canonizare de către Biserica Ortodoxă Română.
Dumitru Bordeianu (1921–2002): Deținut politic, Dumitru Bordeianu a petrecut 16 ani în închisorile comuniste, inclusiv la Pitești, unde a fost supus reeducării. După eliberare, a scris volumul „Mărturisiri din mlaștina disperării”, în care relatează ororile trăite.
Anița Nandriș-Cudla: Țărancă din Bucovina, Anița Nandriș-Cudla a fost deportată în Siberia împreună cu familia sa. Memoriile sale, „20 de ani în Siberia”, sunt o mărturie valoroasă despre suferințele românilor deportați.
Mircea Vulcănescu: Filosof și economist, Mircea Vulcănescu a fost arestat în 1946 și a murit în 1952 în închisoarea Aiud. Ultimele sale cuvinte, „Să nu ne răzbunați”, rămân o mărturie a spiritului său creștin.
Acești oameni au ales să-și păstreze credința și demnitatea în fața unui regim opresiv, plătind adesea cu viața sau cu ani grei de detenție. Memoria lor rămâne vie și ne îndeamnă să prețuim libertatea și credința.
Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet, inițiat de Ana Blandiana și Romulus Rusan, păstrează vie amintirea acestor martiri. Închisoarea de la Sighet, transformată în muzeu, oferă vizitatorilor o perspectivă asupra suferințelor îndurate de deținuții politici. Pe 14 mai, să ne amintim cu recunoștință de cei care au suferit pentru credință și libertate, și să ne angajăm să păstrăm vie memoria lor, pentru ca asemenea atrocități să nu se mai repete.
