La 80 de ani de la moartea sa, mesajul și cuvintele sale au trecut testul timpului și continuă să rezoneze și astăzi cu mai multă autoritate ca niciodată.
Dietrich Bonhoeffer a fost al șaselea copil ai continuă să rezoneze și astăzi cu mai multă autoritate ca niciodată.l unei familii din clasa de mijloc din Germania începutului de secol XX. Tatăl său a deținut prima catedră de neuropsihiatrie din Berlin.
A fost pastor, teolog, scriitor și activist social. A scris cărți care sunt extraordinar de relevante astăzi ca texte despre hristologie, ecleziologie și etică: „Cine este și cine a fost Isus Hristos”, „Costul uceniciei”, „Viața împreună”, „Etică și Rezistență și supunere”.
Dar, mai presus de toate, vocea lui Bonhoeffer a fost o voce profetică care a denunțat dictatura fascismului nazist prin fapte și cuvinte, aliniindu-se unui mod alternativ de înțelegere și trăire a creștinismului față de hegemonia dominantă prin „Biserica Mărturisitoare” (o mișcare a bisericilor care se opuneau nazismului).
În 1933, Hitler a urcat la putere, nu numai ca și cancelar al Germaniei, ci și ca „Führer” (lider absolut și totalitar), cu pretenția de a acumula sub autoritatea sa toate puterile statului: Executivă, Legislativă și Judiciară, cu pretenția că „oamenii nu au fost niciodată eliberați cu umanitate și democrație”.
Bonhoeffer a luptat pentru a nu deveni complice la atrocitățile nazismului. Mai întâi cu prelegerile și învățăturile sale teologice. Apoi cu scrierile sale și, în cele din urmă, cu militantismul activ ca parte a serviciului german de contraspionaj.
În mijlocul unei lumi distruse și decăzute, în care nedreptatea, impunitatea și oroarea făceau ravagii, Bonhoeffer a întruchipat un angajament disident de a-l urma pe Isus, care l-a determinat să își dea viața până la moarte, deoarece credința, spunea el, „nu ne conduce la întrebări religioase, ci la sarcini umane”.
Astăzi, viața, mesajul și cuvintele sale au trecut testul timpului și continuă să rezoneze cu mai multă autoritate ca niciodată:
„Harul costisitor este evanghelia care trebuie căutată din nou și din nou și din nou. Un astfel de har este costisitor pentru că ne cheamă să ascultăm, și este har pentru că ne cheamă să îl urmăm pe Isus Hristos. Este costisitor pentru că îl costă pe om viața sa și este har pentru că îi dă omului singura viață adevărată. Este costisitoare pentru că condamnă păcatul, iar harul pentru că îl justifică pe păcătos. Mai presus de toate, este costisitoare pentru că L-a costat pe Dumnezeu viața Fiului Său, iar ceea ce L-a costat mult pe Dumnezeu nu poate fi ieftin pentru noi.” (Costul uceniciei – The Cost of Discipleship)
Care este moștenirea pe care Dietrich Bonhoeffer a lăsat-o unei ere post-creștine actuale?
Starea sa profetică: Viața și opera sa au fost o mărturie vie a credinței în Isus Hristos. Placa sa memorială o rezumă astfel: „Martor al lui Isus Hristos între frații săi”.
Mărturia sa este profetică și martirică, deoarece fidelitatea sa incoruptibilă față de Evanghelie l-a determinat să sufere persecuții, închisoare și moarte.
Radicalismul său evanghelic: Viața de pietate care l-a distins pe Bonhoeffer este relevantă astăzi, nu numai pentru că gândirea sa este o sursă de inspirație pentru teologia contemporană, ci și pentru că valoarea exemplarității sale constituie o invitație permanentă de a părăsi zona noastră de confort în care se înrădăcinează relaxarea, mediocritatea și conformismul inacceptabil.
Propunerea sa a unui creștinism pentru lume. Pentru Bonhoeffer, a-l urma pe Isus este lucrul pe care fiecare creștin trebuie să-l practice și nu este vorba de răscumpărarea angoaselor, grijilor și suferințelor noastre, ca și cum am putea fi răpiți din realitate prin magie, ci de invitația de a gusta viața pământească prin puterea Duhului în mijlocul oricăror conflicte și dificultăți.
Bonhoeffer a fost întemnițat în 1943 și apoi judecat și condamnat la moarte prin spânzurare pe 9 aprilie 1945, cu câteva zile înainte de intrarea Aliaților în Germania.
Ultimele sale cuvinte au fost: „Acesta este sfârșitul, pentru mine începutul vieții”. Medicul lagărului de concentrare care a asistat la execuție a notat în jurnalul său: „În cei cincizeci de ani în care am lucrat ca medic, nu am văzut niciodată un om să moară atât de devotat voinței lui Dumnezeu”.
Soli Deo Gloria.
Sursa│Evangelical Focus
