Războaiele civile din Yemen și Myanmar
Din 2015, Yemenul se confruntă cu un război civil între rebelii etnici houthi, sprijiniți de Iran, și guvern, care beneficiază de sprijinul Arabiei Saudite și al Emiratelor Arabe Unite. Un acord de încetare a focului este în continuare eluziv, iar anarhia domnește în țară, creând spațiu pentru opresiune împotriva minorităților, inclusiv a creștinilor. Dar nu este vorba doar de zonele aflate sub influența rebelilor houthi; creștinii care trăiesc în zonele aflate sub guvernarea recunoscută la nivel internațional nu o duc nici ei prea bine.
Legea yemenită interzice părăsirea islamului și blasfemierea religiei, pentru care unii creștini au fost arestați. În timpul perioadei de raportare pentru realizarea Topului pe 2025, creștinii au fost reținuți de autorități, fie din cauza credinței lor, fie ca răspuns la acuzații false făcute de familie sau de alte persoane, ca formă de hărțuire anticreștină.
Creșterea puterii și influenței Houthi în urma atacurilor din octombrie 2023 asupra Israelului a însemnat că zeci de biserici creștine de casă nu se mai pot întâlni. Puținii creștini migranți rămași sunt liberi din punct de vedere legal să se închine în privat, dar acest lucru nu s-a mai întâmplat de ani de zile, din cauza războiului civil.
Instabilitatea periculoasă din Yemen este reflectată în creșterea cu 4,6 puncte a scorului său din Top, o schimbare care a fost determinată în principal de o creștere a violenței anticreștine. Doar Kirghizstanul a înregistrat o creștere mai mare a scorului total. Această creștere a ajutat Yemenul să urce 2 poziții pe listă, până pe locul 3. În întreaga lume, doar Coreea de Nord și Somalia sunt locuri mai dificile de trăit pentru creștini.
În Myanmar sunt tulburări de la lovitura de stat militară din 2021, iar conflictul armat continuu dintre armată și o serie de forțe de opoziție din 2024 a urcat țara cu 4 locuri pe listă, până pe locul 13. Ar fi nevoie de multe pagini pentru a descrie în detaliu cauzele tulburărilor din Myanmar, forțele implicate în conflict și alianțele lor schimbătoare și obscure, influența Chinei vecine și situația actuală de pe teren – ca să nu mai vorbim de criza taberelor de refugiați de peste graniță, din Bangladesh. Este suficient să spunem aici că speranțele pentru o încetare rapidă a războiului sunt reduse; situația securității în anumite regiuni rămâne gravă și chiar s-a deteriorat; iar probabilitatea continuării crimelor împotriva umanității nu poate fi neglijată.
Creștinii din Myanmar, aproximativ 8 % din populație, sunt prinși în mijlocul luptelor continue din întreaga țară și din ce în ce mai mult și în orașe. Numai în statul Kachin, peste 100 000 de creștini se chinuie în tabere de refugiați pentru a evita să fie uciși sau reținuți de forțele regimului sau de rebelii kachini. Armata atacă din ce în ce mai des bisericile creștine unde acestea sunt suspectate că adăpostesc insurgenți. Aceasta a reținut pastori și membri obișnuiți ai bisericilor suspectați că susțin sau chiar conduc forțele de opoziție și a lansat atacuri fără discriminare în unele state predominant sau puternic creștine.
Atacurile asupra creștinilor provin și din partea forțelor insurgente etnice. Creștinii care trăiesc în regiuni îndepărtate sau de frontieră din Myanmar, unde nu mai există nici un fel de ordine legală, nu sunt doar presați de un guvern care atacă neîncetat pe oricine presupune că are legături cu opoziția, ci și de grupuri care beneficiază de pe urma comerțului cu droguri și a altor activități ilegale care rămân profitabile chiar și în mijlocul războiului.
Africa Subsahariană: Violența continuă
În Africa trăiesc mai mulți creștini decât pe orice alt continent. De-a lungul anilor, Topul Mondial al Persecuției a documentat faptul că cea mai mare populație creștină de pe Pământ este afectată pe scară largă de violențe. Aceste violențe au persistat și în perioada de timp analizată pentru întocmirea Topului pe 2025.
Instabilitatea guvernamentală cronică a creat un vid umplut de militanți islamici oportuniști. De la ediția din 2023 a Topului, scorul violenței pentru cele 15 țări subsahariene incluse printre primele 50 de țări de pe listă a crescut, în medie, cu 1 punct. Violența în 13 dintre aceste 15 țări – inclusiv Burkina Faso, Mali și Republica Democrată Congo – este clasificată în categoria „extrem de ridicată” conform metodologiei Topului.
Campania Open Doors „Arise Africa” este un răspuns multianual la această realitate persistentă. Scopul acesteia – să fie alături de biserica africană, să o ajute să fie sare și lumină acolo unde persecuția este cea mai extremă, să își trăiască credința și să reînnoiască următoarea generație – se bazează pe rugăciunile și sprijinul material al creștinilor din întreaga lume.
Punctajul total al Sudanului în Top a crescut cu 3 puncte; doar trei țări din top 50 au avut creșteri mai mari. Creșterea a fost determinată de intensificarea războiului civil care a izbucnit în primăvara anului 2023 între armata sudaneză și o alianță a milițiilor.
Cercetările pentru Topul Mondial al Persecuției 2025 au înregistrat creșteri ale numărului de creștini uciși și agresați sexual, precum și ale numărului de case și afaceri creștine atacate. Într-o țară cu 49 de milioane de locuitori, numărul persoanelor dislocate în interiorul țării a depășit 7,7 milioane până la jumătatea anului 2024 – cea mai mare criză de refugiați din lume.
Presiunea asupra creștinilor este agravată de o componentă rasială: Cei de origine africană, spre deosebire de cei de etnie arabă, sunt ținte nu numai pentru credința lor, ci și pentru identitatea lor etnică. Creștinii din toate mediile sunt prinși în haos, neputând să fugă. Bisericile sunt bombardate, jefuite și ocupate de părțile beligerante. Creșterea numărului de violențe a făcut ca Sudanul să urce 3 poziții pe listă, până pe locul 5.
Timp de patru ani consecutivi, scorul total al Ciadului a crescut cu cel puțin două puncte, ajungând în cele din urmă în Topul pe 2025, pe locul 49. Doar Kirghizstanul a înregistrat o creștere mai mare a scorului său de violență în cursul anului. Alegerile din 2024 nu au schimbat realitatea tensiunilor politice continue, a proceselor democratice slabe și a luptei continue a guvernului împotriva grupării militante islamice Boko Haram – precum și a violenței anticreștine care înflorește în mediul necontrolat. Armata conduce prin decret; societatea civilă are acces redus la guvern; iar în februarie 2024, forțele de securitate l-au ucis pe principalul lider al opoziției din Ciad.
În est, o criză umanitară clocotește în taberele pline de refugiați care fug de războiul civil din Sudan. Grupările militante islamice precum Boko Haram și păstorii înarmați Fulani se hrănesc din aceste condiții instabile, ceea ce duce la ucideri, răpiri, strămutări forțate și, în general, la o discriminare sporită a creștinilor. Acestora li se refuză accesul la resursele comunității, sunt tratați în mod inegal la locul de muncă și sunt supuși ostracizării sociale, supravegherii și intimidării.
În aceste condiții în continuă degradare, creștinii sunt adesea văzuți ca aliați ai „celeilalte tabere” sau ca agenți străini. Ei sunt alungați, iar proprietățile lor sunt distruse și incendiate. Situația este deosebit de dificilă în regiunile din afara capitalei și a celui mai mare oraș, N’Djamena, unde creștinii recurg adesea la practicarea credinței lor în secret din cauza influenței grupurilor radicale.
Nigeria se detașează de acest grup de țări subsahariene, dar numai pentru că condițiile nu prea aveau cum să se înrăutățească: Nigeria era deja, și a rămas, printre cele mai periculoase locuri de pe pământ pentru un creștin. Punctajul său din Topul din 2025 este aproape identic cu cel din 2024.
Măsura violenței anticreștine din țară este deja la maximul posibil conform metodologiei Topului. Motivele sunt bine stabilite: În zona central-nordică a țării, unde creștinii sunt mai răspândiți decât în nord-est, militanții Fulani atacă comunitățile agricole, ucigând multe sute de persoane, mai ales creștini. Grupări jihadiste precum Boko Haram și gruparea disidentă Statul Islamic în Provincia Africii de Vest (ISWAP), printre altele, sunt, de asemenea, active în statele nordice ale țării, unde controlul guvernului federal este redus, iar creștinii și comunitățile lor continuă să fie ținta raidurilor, a violențelor sexuale și a asasinatelor. Răpirile pentru răscumpărare au crescut considerabil în ultimii ani. Violențele s-au extins și în statele sudice.
Un raport din 2024 al Observatorului pentru libertatea religioasă în Africa a concluzionat că, dintre cei 30.880 de civili uciși în Nigeria din 2020 până în 2023, numărul creștinilor a fost de 22 360, în timp ce numărul musulmanilor uciși a fost de 8.315 – o disparitate de aproape 3 la 1 într-o țară în care proporțiile populației creștine și musulmane sunt aproximativ egale. În timpul Crăciunului din 2023, de exemplu, cel puțin 295 de creștini au fost uciși de mai mult de 3 000 de militanți Fulani care s-au răspândit în 38 de sate din statul Plateau, după cum a raportat Truth Nigeria.
În 2023, noul președinte Bola Ahmed Tinubu și-a remaniat conducerea, stabilind un egalitate mai apropiată între creștini și musulmani la conducerea guvernului. Speranța a fost că acest lucru va conduce forțele de securitate către o intervenție mai eficientă împotriva încălcărilor drepturilor omului comise împotriva creștinilor. Cu toate acestea, au fost detectate puține dovezi în acest sens în timpul perioadei de raportare de 12 luni pentru Topul 2025, care s-a încheiat la 30 septembrie 2024. În seara Duminicii Paștelui din 2024, de exemplu, au fost atacate sate din sudul statului Kaduna, într-o zonă cu multe facilități militare. Martorii au declarat presei că nu au văzut niciun efort al guvernului de a proteja victimele (Truth Nigeria, 2 aprilie 2024).
Puteți vedea toate țările din Top prin click pe acest link!
Urmăriți Stiricrestine.ro pentru ultima parte a Topului Mondial al Persecuției pentru anul 2025
Sursa: Open Doors
