O tehnologie ce folosește inteligența artificială a început recent să fie folosită în capela romano-catolică Sfântul Petru din Lucerna, Elveția. Enoriașii se pot spovedi acolo unui „Isus virtual”. Era evident că acest lucru va provoca o mulțime de reacții.
Se pare că spovedania trebuie să evolueze odată cu vremurile. În capela romano-catolică „Sfântul Petru”, preotul în carne și oase din confesional a fost înlocuit cu un computer inteligent. Enoriașii pot comunica direct cu o hologramă cu părul lung din spatele ferestruicii de la confesional, menită să îl reprezinte pe „Isus”. Programul AI înțelege 100 de limbi diferite și răspunde instantaneu la întrebări. Chatbot-ul bazat pe inteligența artificială este cunoscut sub numele de Deus in Machina – Dumnezeu în mașină.
În Biserica Romano-Catolică (ca și în cea Ortodoxă, n. trad.), spovedania sau confesiunea este încă o practică în vigoare. Enoriașii trebuie să își mărturisească păcatele unui preot într-o cameră de spovedanie numită confesional, după care preotul le impune penitență și le acordă absolvirea (iertarea). În cadrul sacramentului, Biserica comunică harul și iertarea în numele Domnului Isus.
Moment sfânt
„Când a fost ultima dată când ați fost la spovedanie? Ați trecut recent prin vreo experiență stresantă? Acum vă puteți împărtăși gândurile și întrebările cu o hologramă cerească”, este invitația adresată de site-ul Deus in Machina. O sugestie puternică emană de la acesta. „O inteligență artificială care arată ca Isus va răspunde verbal și poate va crea un moment sfânt”, suspectează Marco Schmid. El este teolog la capela Sfântul Petru.
Totuși, inteligența artificială „Isus” nu este menită să înlocuiască confesionalul. La urma urmei, confesiunea poate fi făcută doar de un preot adevărat. Prin urmare, vizitatorii își împărtășesc cu robotul doar gândurile și întrebările.
Schmid l-a numit „un experiment” în ziarul The Guardian, o expresie artistică pe care Biserica o desfășoară împreună cu Hochschule Luzern. „Am vrut să vedem cum ar reacționa oamenii la un „Isus” AI. Despre ce ar vorbi cu el?”
Discuția internă a fost despre persoana virtuală care ar trebui să realizeze spovedania AI: să fie un teolog, o persoană sau un sfânt? Schmid: „Apoi ne-am dat seama că cea mai bună figură ar fi însuși ‘Isus’.”
Moment religios pozitiv
De la lansarea sa la sfârșitul lunii august, peste o mie de persoane au interacționat cu acest avatar al lui Isus. Două treimi au considerat că este o „experiență spirituală”. Pentru Schmid, acesta este un stimulent pentru a continua cu el. „Deci, putem spune că au avut un moment religios pozitiv cu acest ‘Isus’ AI.”
Jurnalista elvețiană Anna Jungen a încercat și ea o conversație cu AI-ul „Isus”. „Încep simplu, cu ‘Bună, Isus’. El răspunde prompt: „Pacea fie cu tine. În vremuri de incertitudine și îndoială, amintiți-vă că credința poate muta munții. Ce îți tulbură inima astăzi?”.
Ea concluzionează că acest „Isus” cu siguranță nu este omniscient. „El îmi recunoaște vocea, dar nu și sexul. Și ce mă deranjează? Îi povestesc despre provocarea mea de a scrie un articol despre o versiune AI a lui Isus, abordând întrebarea ce înseamnă când religia și tehnologia se întâlnesc. AI-ul ‘Isus’ mă încurajează; cel puțin el pare să aprobe alegerea subiectului: „Este remarcabil că vă gândiți la rolul și natura credinței în lumea noastră modernă”, spune el.
Jungen găsește fascinantă conversația cu avatarul. „El răspunde la întrebările mele într-un mod semnificativ, empatic și inteligent. Uneori, însă, răspunde într-un mod banal, emanând o înțelepciune care amintește uneori mai mult de clișee decât de intuiții teologice. Până la urmă, rămâne un robot”.
Îndoieli
Schmid recunoaște că inteligența artificială are limitele sale și ridică probleme etice. De asemenea, el are îndoieli cu privire la robustețea parcursului de învățare al chatbotului. Acesta utilizează un model lingvistic mare (LLM), cum ar fi ChatGPT.
Avatarul este antrenat cu texte din Noul Testament și, prin urmare, „cunoaște” bine Biblia. Dar problema constă în interpretarea teologică de către avatar a scrierilor bisericești. Internetul este plin de interpretări diferite ale Noului Testament care nu corespund doctrinei Bisericii Romano-Catolice.
Totuși, Schmid nu are impresia că chatbotul spune lucruri ciudate. Dar teologul nu poate garanta că acesta nu va avea niciodată „halucinații” (proces prin care un AI va da răspunsuri false sau inexacte, n. trad.). „Din acest motiv, nu l-aș lăsa pe acest ‘Isus’ aici permanent”, spune el.
Criticile se aud și din partea colegilor romano-catolici ai lui Schmidt. Aceștia protestează împotriva utilizării confesionalului, deoarece spovedania este un sacrament sfânt în Biserica Romano-Catolică. Teologii protestanți consideră inacceptabil faptul că o hologramă a lui Isus oferă răspunsuri.
Teologul din Lucerna contracarează această critică susținând că robotul cu inteligență artificială este „un instrument foarte accesibil” pentru angajarea într-o conversație despre credința creștină. Schmid: „Cred că există o dorință de a vorbi cu Isus. Oamenii vor un răspuns: vor să audă cuvintele Lui și să asculte ce spune El.”
Sacrilegiu
Tocmai aceasta din urmă îl intrigă pe Peter Biles, profesor la Universitatea Baptistă din Oklahoma (SUA). El numește problematic momentul în care oamenii încep să-și împărtășească problemele personale cu un computer. „Ne apropiem astăzi de computerele noastre așa cum obișnuiam să apelăm la un consilier spiritual”, spune el.
Biles consideră că este „ciudat și chiar un sacrilegiu” să numești chatbotul AI „Isus”. Un computer nu are cum să imite esența lui Hristos. „Acest robot nu este o persoană, cu atât mai puțin Dumnezeu”, spune el.
El crede că AI-ul „Isus” elvețian este în primul rând un exemplu de încercare de a pune teologie într-o mașină și apoi de a se ocupa de el într-un mod automat și mecanic. „Prin numirea acestui „Isus” AI, se sugerează că a vorbi cu un robot religios este același lucru cu a comunica cu Hristos Însuși. AI-ul ar trebui apoi să servească drept substitut pentru vocea lui Dumnezeu”.
El subliniază că creștinii cred că Isus este de fapt viu și lucrează în lume „și că poți vorbi cu El prin rugăciune”. Aceasta, potrivit lui Biles, este o cale mai bună decât să călătorești la Lucerna pentru a consulta un robot „Isus”.
Dezgustător
„Întreaga idee de a-l folosi pe ‘Isus’ ca chatbot este dezgustătoare în ceea ce mă privește. Arată că cei care l-au creat nu au înțeles nimic din cine este Isus cu adevărat”, a reacționat Marc de Vries, profesor de filosofie creștină la Universitatea de Tehnologie Delft din Țările de Jos.
În ce măsură doctrina romano-catolică este de vină pentru această abordare profană a sacrului?
De Vries: „Ar putea avea într-adevăr de-a face cu doctrina romano-catolică, deși în liturghia romano-catolică, dimpotrivă, sfințenia lui Dumnezeu este puternic subliniată.”
Ce efect va avea utilizarea unui robot AI care să-l imite pe Isus asupra viziunii cuiva despre Dumnezeu?
„Dacă chatbotul schimbă imaginea oamenilor despre Dumnezeu, desigur, depinde foarte mult de imaginea cu care ei abordează chatbotul. Pentru mulți oameni, această imagine este deja destul de vagă, iar chatbotul va consolida acest lucru. Cei care au o imagine biblică a lui Dumnezeu vor fi deranjați. S-ar putea să existe un grup intermediar care nu are încă o imagine atât de clară a lui Dumnezeu. Dar cred că mulți dintre ei vor simți că acesta este un mod foarte vag de a-l prezenta pe Isus.”
Cât de dăunător este pentru credința creștină să imiți sacrul cu ajutorul inteligenței artificiale?
„Cu siguranță poate fi dăunător să imiți sacrul cu ajutorul AI. Dar cred că în mare parte va întări percepția oamenilor asupra credinței pe care o aveau deja. Poate că tinerii vor fi interesați de ea, dar mai ales ca o jucărie interesantă. Înțelegeți că mi se pare inacceptabil din toate punctele de vedere, dar nu cred că oamenii vor fi puternic influențați de el.”
Autor: Bart van den Dikkenberg
Sursa: CNE.news
