Ispășirea nu este lucrarea unui tată mânios care își abuzează fiul, ci este lucrarea Dumnezeului Triunic
Despărțirea exprimată prin cuvintele: „Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, pentru ce M-ai părăsit”? a fost atât de reală precum a fost despărțirea noastră de Dumnezeu înainte de mântuire. Pe cruce, Domnul Isus a purtat judecata în locul nostru. Și care este pedeapsa pentru păcat dacă nu despărțirea de Dumnezeu? Astfel, pe cruce, Cristos poartă această despărțire, această judecată.
Cu toate acestea, lucrul acesta nu înseamnă că Dumnezeirea se separă în actul ispășirii la nivelul ontologic. Tatăl, Fiul și Duhul rămân una în actul ispășirii. Dumnezeu rămâne Triunic. Sfânta Treime rămâne Sfânta Treime și pe cruce. Tatăl este în Fiul și Fiul este în Tatăl. Pavel spune în 2 Corinteni 5:19: „Dumnezeu era în Hristos, împăcând lumea cu Sine, neținându-le în socoteală păcatele lor.” Ispășirea, dragii mei, nu este lucrarea unui tată mânios care își abuzează fiul, ci este lucrarea Dumnezeului Triunic.
Dumnezeul Triunic, prin persoana lui Cristos este Cel care realizează ispăsirea. Dumnezeul Triun prin Cristos preia păcatul și consecințele lui, despărțirea și moartea, se deschide și le ispășește. Prin urmare ispășirea nu trebuie înțeleasă în termenii unui lucrări care se întâmplă în afara Sfintei Treimi, ea are loc în interiorul Sfintei Treimi. De aceea, în ispășire, prin Cristos, prin medierea lui Cristos, toată experiența aceea a fost una a Sfintei Treimi. Prin intermedierea Fiului, tot ce se întâmplă, într-o oarecare măsură este o experiență și a Tatălui și a Duhului. Dumnezeul Triun, prin Cristos, trăiește această realitate a despărțirii, în cadrul Sfintei Treimi, în locul nostru, în relația dintre Tatăl și Fiul, ca noi să nu mai fim nicidodată despărțiți de Dumnezeu.
Așadar, „Cine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos? Necazul, sau strâmtorarea, sau prigonirea, sau foametea, sau lipsa de îmbrăcăminte, sau primejdia, sau sabia? Căci sunt bine încredințat că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici stăpânirile, nici puterile, nici lucrurile de acum, nici cele viitoare, nici înălțimea, nici adâncimea, nicio altă făptură, nu vor fi în stare să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care este în Isus Hristos, Domnul nostru.” Romani 8:35-39
David Lavric
Pastorul Bisericii „ProNobis” Timișoara
