O zi de doliu în care multe case, multe familii își plângeau morții: doi tâlhari omorâți pentru faptele lor, Iuda-trădătorul și un Nevinovat. Este durere și în familia Domnului Isus. Atât rudeniile, cât și cei apropiați au suferit văzând ce se petrece cu cel drag. Nu le-a fost ușor. A fost semnată sentința! Glasul mulțimii a biruit! Tonul a fost dat, iar mulțimea a strigat la unison același lucru. Nu se mai putea da înapoi, decizia de condamnare la moarte a fost dată și pusă în aplicare imediat. A fost o condamnare oficială, rapidă și fără multe dovezi sustenabile. Așa a fost scris ca El să moară și nimeni nu mai putea să revoce nimic. A fost bătut, biciuit, scuipat și nu a fost nimeni care să îi ia apărarea, ci toată lumea l-a condamnat!
Acolo, în mulțime erau și oameni cărora le-a făcut mult bine, dar au uitat acest lucru. Cât de repede se uită binele făcut! El a fost singur, împotriva tuturor care l-au abandonat și i-au întors spatele! A fost umilit în cel mai josnic mod. A fost dezbrăcat de orice demnitate umană; felul în care s-au purtat arată cât de inuman se poate comporta omul atunci când i se dă ocazia de răzbunare. Totul a fost făcut din răutate și răzbunare față de Domnul Isus! I s-a dat și o cruce grea în spinare, să o poarte ca o înjosire fără limite. A urcat cu crucea pe dealul Golgotei, ajutat fiind de unul care i-a purtat crucea o vreme. Mulțimea însetată de violență privea cum I se înfig piroanele în picioare și mâini, cum I se îndeasă forțat coroana de spini pe cap și crucea este ridicată spre mirarea oamenilor, trecătorilor care batjocoreau pe cei răstigniți. Hristos este pus în mijloc, Lui I se aduce și hula în scris, deasupra capului, ca rege al iudeilor…, dar cine mai bagă în seamă niște oameni răstigniți care își meritau moartea?
Domnul Isus moare pe cruce, acolo se întâmplă cel mai important lucru făcut vreodată pe pământ, păcatele noastre sunt luate de El. El poartă păcatele noastre pentru ca noi să primim iertarea! Moartea Lui pe cruce este singura soluție de iertare pentru omenire! Omul poate ajunge la Dumnezeu doar prin Isus Hristos, prin moartea Lui la cruce! Acolo s-a isprăvit cu totul. La Golgota se împacă omul cu Dumnezeu, poate primi iertarea prin sângele vărsat pe cruce! Era nevoie de jertfă fără cusur, doar El era vrednic de aceasta!
A fost îngropat și pus într-un mormânt! Când toată lumea s-a dus acasă, supărată, dezorientată, când unii erau bucuroși, ucenicii erau în așteptare. Așteptau promisiunea divină! Mormântul a fost sigilat și păzit, nimeni nu putea să se apropie de mormânt fără decizia oficială. Mormântul este închis, Hristos este înăuntru, mort, iar afară câțiva Îl plâng. El moarte pentru noi și pentru păcatele noastre! Aceasta înseamnă dragostea Lui fără multe cuvinte! Vinerea neagră se încheie într-o imagine sumbră de la mormânt, de acolo nu poți pleca vesel! Așteptăm duminica!
Sorin Cigher
Pastorul Bisericii Baptiste „Sion” din Sibiu
