Doamne-n săptămâna asta, grea a patimilor Tale
Fă să-ţi suferim alături, când Tu sui a Crucii cale
Să simţim şi noi cum crucea ne apasă şi ne doare
Să simţim cum arde biciul peste sânge şi sudoare.
Doamne, să-ți simţim alături fiecare lovitură
Să răbdăm aceaşi hulă şi batjocoră şi ură,
Să plătim cu-aceleaşi lacrimi şi cu-acelaşi sânge toate
Să simţi şi Tu, că ne doare, c-am trăit cândva-n păcate.
Doamne, ia-mă şi pe mine să-mi pun umărul sub cruce,
Măcar partea mea de vină, să-ţi ajut să mi-o pot duce
Măcar sarcina mea, Doamne, să m-apese şi pe mine,
E deajuns câţi ani din viaţă, ţi-am făcut numai ruşine.
Sus, pe Golgota Iisuse, când pe cruce-au să te-ntindă
Fă şi firea mea cea veche, răstignirea s-o cuprindă,
Și privindu-ţi agonia s-o văd şi pe ea cum moare
Tu să te cobori de-acolo, dar ea-n veci să nu coboare.
Iar în clipa Învierii, piatra când se dă-ntr-o parte,
Să se vadă că din groapă, ai ieşit fără de moarte
Sfintele Mironosiţe şi-ai tăi ucenici să vadă
Și-ale mele semne alături, şi-nvierea mea s-o creadă.
Atunci ştiu că şi-n a doua fericită Înviere
Aş veni şi eu cu tine, în mărire şi putere,
Că dac-am răbdat alături în batjocori şi ruşine
Vom fi alături şi-n mărire, să împărăţim cu tine.
Doamne-n săptămâna asta | Poezie recitată de fratele Traian Dorz | Oastea Domnului
Un comentariu
Vă mulțumesc pentru poezie.