În
Coincidența temporală dintre sărbătoarea Nașterii Domnului și aniversarea Revoluției române mă duce cu gândul la o temă comună: libertatea. Acum 34 de ani s-a scandat, s-a luptat și s-a murit pentru libertate, iar meritul este acela al (adevăraților) eroi- unii care au murit atunci, alții care mai trăiesc, dar care au plătit un preț enorm de mare. Un preț pe care noi, cei care beneficiem azi de darul libertății si de multele ei foloase, nu reușim nici să-l înțelegem, nici sa il apreciem ca atare. Rămâne mereu întrebarea ca o povară pentru noi- beneficiarii: ce am făcut cu libertatea plătită cu sânge? Am folosit-o oare cu înțelepciune sau am risipit-o nechibzuit in lucruri care ne-au adus un alt fel de robie? La 34 de ani de atunci si privind la starea în care ne aflăm ca națiune si ca indivizi- întrebarea rămâne de actualitate.
Schimbând planul discuției, ne gândim in aceste zile la prețul pe care Dumnezeu l-a platit pentru eliberarea noastră de păcat, de iad, chiar de noi înșine: Întruparea si Ispășirea făcute pentru noi si in locul nostru de Fiul lui Dumnezeu. Cuvintele lui Zaharia, rostite după nouă luni de muțenie, reflecta uzul înțelept al libertății. In cântarea lui (numita Benedictus), Zaharia oferă o frumoasă definiție a libertății responsabile: …”după ce ne va izbăvi din mâna vrăjmașilor noștri, ne va îngădui să-I slujim fara frică, Trăind înaintea Lui in sfințenie si neprihănire in toate zilele vieții noastre”(Luca 1:74-75). Acesta este rostul libertății înțelese corect: liber de opresiune, să Il slujești pe Dumnezeu fără frică, in sfintenie si neprihănire. Sau cum ar spune Pavel: “prin chiar faptul că ați fost izbăviți de păcat, v-ati facut robi si neprihănirii” (Rom.6;18). Liberi să Il slujim cu toată ființa pe Creatorul si Răscumpărătorul- iată, esența libertății responsabile! Domnul să ne ajute să trăim așa.
Marius Birgean,
Pastorul Bisericii “Emanuel” Timișoara
