
Au trecut 506 ani de când Martin Luther a țintuit cele 95 de teze pe ușa bisericii din Wittenberg, ceea ce marca începutul Reformei protestante.
Dacă ar fi să sumarizăm principiile reformei elaborate de către reformatori, atunci acestea ar fi cele 5 Sola.
Acest articol, nu își propune să explice pe îndelete fiecare dintre cele 5 Sola, ci, cuprinde câteva aspecte esențiale, atât teoretice cât și practice.
I. SOLA SCRIPTURA: SINGURA TEMELIE A ADEVĂRULUI
Doar Scriptura este insuflată de Dumnezeu. Sinoadele, conciliile ecumenice, tradițiile hermeneutice, papa de la Roma, sau vreun alt slujitor, oricât ar fi el de carismatic, nu posedă calitatea aceasta. Toate aceste autorități secundare pot vorbi, în cel mai bun caz, iluminate de Dumnezeu, dar nu inspirate precum autorii Scripturii. Există o diferență între iluminare și inspirație. Iluminarea constă în asistarea credincioșilor înțelegerea Scripturilor, și nu are caracter de revelație, iar inspirația constă în scrierea Scripturii, deci este revelație. În virtutea inspirației divine Scriptura are autoritate.
Biblia e fără eroare în ce privește chestiunile esențiale mântuirii. În ce privește cunoașterea, credința și ascultarea mântuitoare, Cuvântul scris este fără greșeală, după cum și Cuvântul întrupat a fost fără de păcat. Astfel, autoritatea Scripturii este unică, iar Sola Scriptura înseamnă că Biblia vorbește infailibil.
Scriptura este Cuvântul inspirat, infailibil și suficient al lui Dumnezeu pentru Biserica tuturor timpurilor. De aceea, este nevoie de aceeași „încăpățânare evlavioasă” și azi de a păstra Cuvântul scris ca temelie. Nimic nu poate lua locul Scripturilor în viața credinciosului. Orice credincios poate cunoaște, crede și trăi adevărul doar prin Scripturi, fiind mântuit și sfințit, având nădejdea slavei vieții veșnice. Doar învățătura sănătoasă a Cuvântului lui Hristos e stânca tare care îl va ține statornic pe om în furtuni puternice.
II. SOLA FIDE: SINGURA CALE DE ÎNDREPTĂȚIRE
Învățătura îndreptățirii prin credință prezentată de Pavel arată clar că (1) toți oamenii sunt păcătoși, incapabili să se salveze singuri; (2) doar lucrarea perfectă a lui Cristos poate salva păcătoșii; (3) numai prin credință, nu fapte, primești efectele salvatoare ale lucrării Domnului Isus; (4) Dumnezeu, în Cristos, primește toată slava pentru îndreptățire; (5) îndreptățirea aceasta aduce pace inimii și minții credinciosului.
Eșecul îmbrățișării doctrinei îndreptățirii prin credință, așa cum Reforma a (re)prezentat-o, este o problemă spirituală. Este falimentul înțelegerii a întregii învățături biblice despre Dumnezeu, Cristos, păcat, har, credință și împăcarea cu Dumnezeu. Problema spirituală a celor care resping această doctrină biblică a îndreptățirii prin credință, recuperată de Reformă, are de-a face cu lipsa dorinței de a-L glorifica pe Dumnezeu. Ei simt nevoia propriei contribuții, oricât de mică ar fi, la propria îndreptățire.
În biserica locală, îndreptățirea prin credință, declarată de Dumnezeu în dreptul credincioșilor, oferă fiecăruia o poziție corectă înaintea tronului dar și unul înaintea celuilalt. Verdictul „nevinovat” te declară drept nu doar în fața judecătorului, ci și în fața procurorului, a executorului judecătoresc, a gardianului, a primarului, a vânzătorului de la magazin… de fapt, în fața întregului oraș. Impactul justificării verticale, în fața Legii lui Dumnezeu, pe care am încălcat-o, are și consecințe orizontale. Îndreptățirea lui Dumnezeu unește membrii bisericii înaintea lui Dumnezeu și unul cu celălalt. Niciunul nu este mai îndreptățit decât celălalt.
III. SOLA GRATIA: SINGURA BAZĂ A MÂNTUIRII
Mântuirea nu poate fi decât prin har, altfel întruparea lui Cristos nu ar fi avut niciun sens. Sola Gratia înseamnă că nimeni nu ar fi putut să ne scoată de sub dreapta judecată a lui Dumnezeu sub care s-a născut fiecare om. În primele capitole din Romani, Pavel oferă un spațiu larg realității că nu există nicio ființă care să nu fie sub condamnare, indiferent de statutul social, politic, religios sau moral. Toată lumea se află sub lupa judecății sfinte a lui Dumnezeu și toți oamenii se vor prezenta într-o zi la judecată, unde Dumnezeu va descoperi lucrurile ascunse ale inimii.
Sola Gratia nu este altceva decât forma prin care exprimăm realitatea că nu putem permite picior de om în ceea ce doar Dumnezeu a făcut la cruce. Și nu pentru că așa vrem noi, ci, pentru că orice formă de efort omenesc alterează realitatea mântuirii noastre revelate în Scriptură. Luther însuși o spune atât de frumos:„ Nici un om nu poate fi complet smerit până când nu știe că mântuirea sa este cu totul dincolo de puterile, mecanismele, eforturile, voința și faptele sale, și că depinde în întregime de alegerea, voința și lucrarea altuia, și anume, doar de Dumnezeu… atunci s-a apropiat de har și poate fi mântuit.”
Poate că cea mai dificilă sarcină pe care trebuie să o îndeplinim este să ne bazăm pe harul lui Dumnezeu și numai pe harul lui Dumnezeu pentru mântuire. Este dificil pentru mândria noastră să ne sprijinim doar pe har. Harul este pentru alți oameni – pentru cerșetori. Nu vrem să trăim după un sistem de recompensă cerească. Vrem să ne câștigăm singuri drumul și să ne ispășim propriile păcate. Ne place să credem că vom merge în rai pentru că merităm să fim acolo.
IV. SOLUS CHRISTUS: SINGURA CALE SPRE MÂNTUIRE
Solus Christus se află în centrul celorlalte patru sola, prin faptul că le conectează într-un sistem teologic coerent, prin care se declară gloria lui Dumnezeu prin Evanghelie. Luată individual, doctrina Doar și Numai în Cristos proclamă centralitatea și preeminența Domnului Isus în toate planurile Dumnezeului Triunic. Prin urmare, în planul Dumnezeului Triunic dinspre vechea creație spre noua creație, centralitatea persoanei Fiului este piatra din capul unghiului.
Plăcerea Tatălui este Solus Christus, voia Tatălui este ca Fiul Său să aibă în biserică, în toată lucrarea de mântuire, întâietatea. De aceea, aș spune ca Tatăl va apăra cu gelozie slava Fiului Său și Se va asigura că Fiul Său va primi toată slava care i se cuvine. Vă rog să vă amintiți cuvintele auzite pe muntele schimbării la față: „Acesta este Fiul Meu preaiubit, în care Îmi găsesc plăcerea Mea: de El să ascultați”
Dumnezeu Tatăl și Dumnezeu Duhul Sfânt nu Se implică în nici un fel de lucrare de mântuire fără Domnul Isus Cristos. El este singurul în măsură să ne răscumpare, singurul mediator, singurul care deține toată puterea necesară pentru salvare, pentru o salvare de dimensiuni cosmice. El a fost ales să împace totul prin sângele crucii Lui, atât ce este pe pământ, cât și ce este în ceruri (Coloseni 1:20). Puterea Fiului de răscumparare, este una cosmică, este o putere suficientă pentru unirea și reconcilierea lucrurilor din ceruri și de pe pământ, o reconciliere care în final va cuprinde întreaga creație. Nu vom deveni niciodată Christus Totus (una cu Cristos) fără Solus Christus!
V. SOLI DEO GLORIA: SINGURA ȚINTĂ SUPREMĂ
Soli Deo Gloria este cel mai înalt punct al teologiei creștine. Această expresie arată care este, de fapt, esența creștinismului. Teologia creștină, prin excelență, este o teologie centrată în Dumnezeu, nu în om. Ea nu este nici măcar centrată în Dumnezeu și în om, în această ordine, ci doar în Dumnezeu. Desigur, omul este un beneficiar al lucrării lui Dumnezeu în creație, răscumpărare și proslăvire, dar el nu este centrul și scopul primar, ci Dumnezeu este.
Când Dumnezeu a inițiat lucrarea mântuirii prin planul Său etern, a pus în aplicare acest plan și l-a împlinit în lucrarea lui Cristos la cruce și a aplicat această lucrare, în toată istoria, înainte și după întruparea lui Cristos, prin Duhul Sfânt, Dumnezeu a căutat propria Sa slavă, nu doar în istorie, ci și pentru veșnicie.
Soli Deo Gloria trebuie experimentată în fiecare zi, în simplitatea, în banalitatea, în obișnuitul fiecărei zile. De fapt, banalul se transformă în ceva semnificativ înaintea lui Dumnezeu, cu reverberații eterne, dacă este experimentat pentru slava lui Dumnezeu. Frustrarea multor creștini care trăiesc vieți obișnuite și caută mereu ceva extraordinar este din cauza datorează neînțelegerii impactului pe care scopul de a trăi pentru slava lui Dumnezeu îl poate avea asupra vieții lor. Cheia de înțelegere a lui Dumnezeu și modalitatea prin care un om poate să vadă și să guste din slava lui Dumnezeu este Fiul Său, Domnul Isus Cristos.
