Un judecător pakistanez a permis ca un credincios creștin să fie acuzat de blasfemie în conformitate cu legea antiterorism din Pakistan, despre care avocatul său a spus că este un fapt „ilegal și ilogic”.
Avocatul Rana Abdul Hameed a declarat că judecătorul antiterorism Abher Gul Khan din Lahore, a respins pe 6 iulie cererea sa care solicita eliminarea acuzațiilor de terorism împotriva lui Imran Rehman, în vârstă de 32 de ani, arestat de Agenția Federală de Investigații (FIA) din Lahore pe 14 septembrie, pe baza acuzațiilor că ar fi împărtășit un mesaj blasfemiator într-un grup WhatsApp. Primul raport de informare (FIR) a fost înregistrat în aceeași zi.
Guvernul lucrează la un proiect de amendamente pentru a permite cazurilor de blasfemie să fie judecate în temeiul legilor antiterorism din Pakistan, dar în prezent acestea nu intră în sfera de aplicare a acestora, a declarat Hameed.
„Nu există încă nicio prevedere legală pentru judecarea acuzaților de blasfemie în cadrul legilor antiterorism. Actul FIA de a include secțiuni din Legea antiterorism în FIR este complet ilegal, însă judecătorul a respins cererea noastră.”
Acuzațiile împotriva lui Rehman, care a lucrat ca vânzător de bilete în transportul public din Lahore, sunt nefondate, a spus el.
Rehman neagă faptul că a partajat conținut blasfemiator pe aplicațiile de mesagerie. Calificând acuzațiile împotriva sa în temeiul legii antiteroriste drept „ilogice și ilegale”, Hameed a declarat că va depune o moțiune la Înalta Curte din Lahore pentru a renunța la acuzațiile de terorism.
Suspecții acuzați de blasfemie în temeiul Legii antiteroriste (ATA), în special cei care aparțin grupurilor vulnerabile și marginalizate, suferă traume grave și sunt supuși unor procese nedrepte, a declarat Hameed.
„Această etichetare nedreaptă a acuzaților de blasfemie ca fiind teroriști creează percepția că acuzatul reprezintă o amenințare serioasă pentru societate nu doar ca blasfemiator, ci și ca terorist”, a spus el. „Clientul meu se află sub o presiune psihică severă, deoarece este încarcerat într-o baracă în care patru din șase prizonieri suferă de boli mintale. Aceste acuzații false și eticheta de suspect de terorism îi afectează atât sănătatea mentală, cât și cea fizică, și este important ca instanțele să realizeze nedreptatea care i se face bietului om.”
Joseph Jansen, lucrător în cadrul ONG-ului Jubilee Campaign, a declarat că Rehman este tatăl a două fete minore și singurul care asigură resursele pentru supraviețuirea familiei.
„Familia sa este profund îndurerată și îngrijorată pentru siguranța sa”, a declarat Jansen pentru Morning Star News. „Ei susțin că Rehman a fost supus unor torturi severe și a fost forțat să mărturisească o crimă pe care nu a comis-o.”
„Cazul lui Rehman subliniază necesitatea urgentă a unei revizuiri cuprinzătoare a legilor și procedurilor legate de acuzațiile de blasfemie pentru a asigura corectitudinea, a proteja drepturile acuzatului și a preveni eventualele abuzuri de putere.”
În plus, legile pakistaneze privind blasfemia sunt incompatibile cu standardele internaționale privind drepturile omului, a mai spus el.
„Acuzatorul care invocă încălacarea prevederilor privind blasfemia împotriva oricărei persoane este obligat să dovedească intenția răuvoitoare, dar această prevedere lipsește din legislație și nu este luată în considerare în timpul proceselor pentru blasfemie”, a spus Jansen.
În data de 17 iunie, ministrul pakistanez de interne, Rana Sanaullah, și ministrul afacerilor economice, Sardar Ayaz Sadiq, au semnat un acord cu liderii partidului islamist extremist Tehreek-e-Labbaik Pakistan (TLP), care ar permite cazurilor de blasfemie să fie judecate în temeiul legii antiteroriste a țării.
Guvernul a fost de acord să înființeze o „unitate de combatere a blasfemiei” în cadrul FIA pentru a lua măsuri împotriva difuzării de „conținut blasfemiator” pe internet. În plus, acordul prevede procese rapide pentru suspecții de blasfemie, precum și un proces de apel rapid.
Un avocat musulman de la Curtea Supremă, Asad Jamal, a declarat pentru Morning Star News că remarcile ofensatoare la adresa lui Mahomed, în conformitate cu secțiunea 295-C, nu se încadrează în definiția terorismului și că scopul ATA este de a reduce sectarismul.
„295-C se referă la ofensarea sentimentelor religioase ca urmare a blasfemiei împotriva profetului Mahomed, în timp ce secțiunea 7 din ATA se referă în mod specific la acte în care publicul larg se simte terorizat prin violență”, a declarat anterior Jamal pentru Morning Star News. „Aici se justifică o întrebare: cum poate un acuzat să instige masele și, în același timp, să le terorizeze? Mergând mai departe cu orice mișcare de modificare a ATA pentru a include secțiunea 295-C nu va face decât să înrăutățească situația drepturilor omului în Pakistan.”
Pentru ca acordul să intre în vigoare, guvernul trebuie să modifice ATA prin intermediul parlamentului.
Blasfemia împotriva lui Mahomed este pedepsită cu moartea în conformitate cu legislația pakistaneză, iar condamnarea necesită puține dovezi juridice.
Drept urmare, legile privind blasfemia sunt adesea folosite ca armă de răzbunare atât împotriva musulmanilor, cât și a nemusulmanilor, pentru a regla conturile personale sau pentru a rezolva disputele legate de bani, proprietăți sau afaceri. Într-o țară sensibilă din punct de vedere religios, o simplă acuzație este suficientă pentru a provoca o mulțime să se revolte și să-i linșeze pe cei acuzați de blasfemie.
Acuzațiile de blasfemie au dus, de asemenea, la atacuri ale mulțimii asupra așezărilor creștine, în special în provincia Punjab.
La 8 iulie, poliția l-a arestat pe Zaki Masih după ce un musulman din zona Sargodha l-a acuzat că a insultat islamul într-o postare pe Facebook. La 30 iunie, tensiunea a cuprins satul Chak 49 Shumaali din Sargodha după ce s-a considerat că un verset biblic postat pe Facebook de Haroon Shahzad îi compară pe musulmani cu păgânii și nu onorează sacrificiile de animale.
Pakistanul s-a clasat pe locul al șaptelea pe lista Open Doors 2023 a celor mai dificile locuri pentru a fi creștin, față de locul al optulea în anul precedent.
Sursa: Morning Star News
