Franța are cel mai mare număr de incidente motivate de ură împotriva creștinilor – care rămân cea mai vizată comunitate religioasă din țară – urmată de Germania, Italia și Polonia, conform unui raport anual publicat recent.
Observatorul privind Intoleranța și Discriminarea împotriva Creștinilor din Europa (OIDAC Europe) a constatat în cel mai recent raport al său pentru anul 2021 că presiunea socială și cenzura care îi vizează pe creștinii din Europa se intensifică și capătă aspecte diferite.
Conform președintelui acestei organizații neguvernamentale cu sediul la Viena, atitudinea elitelor europene cu privire la peisajul religios este responsabilă pentru o mare parte din intoleranța și ostilitatea socială în creștere la care sunt supuși creștinii.
Potrivit autorilor studiului, au fost documentate 519 incidente motivate de ură împotriva creștinilor în 19 țări europene, însă numărul este probabil subestimat în mod semnificativ din cauza numărului limitat de creștini care raportează atacurile împotriva lor.
Vandalismul, furtul și profanarea sunt cele mai frecvente infracțiuni motivate de ură iar patru persoane au fost ucise din ura față de credință și 14 au fost agresate fizic în 2021. Cifrele din raport au relevat o scădere generală a numărului de incidente motivate de ură în comparație cu 2020, ceea ce contrastează cu o creștere a intoleranței din partea societății seculare.
Această împrejurare a oferit OIDAC Europa ocazia de a reafirma faptul că, în timp ce creștinii se confruntă cu forme mai grave de persecuție pentru credința lor în alte părți ale lumii, persecuția care are loc în Europa, deși mai mai subtilă – și care se manifestă adesea prin excludere socială, cenzură sau discriminare – nu trebuie subestimată, deoarece are consecințe foarte profunde asupra vieții de zi cu zi a creștinilor și asupra transmiterii credinței către generațiile viitoare.
Pericolele secularizării
Starea avansată de secularizare a majorității societăților europene constituie cel mai fertil teren pentru dezvoltarea unui climat anticreștin. Acest fenomen, care este distinct de separarea formală dintre stat și Biserică, are ca efect eliminarea religiei din toate celelalte sfere ale societății, relegând-o exclusiv în sfera privată.
“Din ce în ce mai des, principiul separării dintre Biserică și stat este înțeles în mod eronat ca necesitând o separare între credință și politică, cu rezultatul că devine din ce în ce mai puțin acceptabil să îți bazezi pozițiile politice pe convingerile religioase”, a scris în raport Dennis Petri, expert în domeniul libertății religioase.
Petri a fost, de asemenea, unul dintre principalii experți ai raportului din iunie 2022 privind fenomenul tot mai răspândit al autocenzurii în lumea creștină. La raport au contribuit o serie de organizații creștine internaționale, inclusiv OIDAC.
Raportul a arătat că ascensiunea intoleranței seculare a avut ca efect generarea unui „efect de răcire”, care i-a împins pe mulți creștini să se abțină de la a-și exprima opiniile și convingerile în public. Pe lângă presiunea socială, acțiunile legale întreprinse împotriva creștinilor pentru a le limita libertatea de exprimare au un impact negativ asupra libertății religioase și asupra răspândirii și menținerii credinței.
Printre cazurile mediatizate din 2021 se numără cel al deputatei finlandeze și fost ministru Päivi Räsänen, o creștină autodeclarată, care a fost acuzată penal pentru că a pus la îndoială în mod public sprijinul oficial al Bisericii Luterane din țara sa pentru evenimentul „Pride 2019”, citând Biblia în sprijinul poziției sale. Potrivit autorilor raportului OIDAC, cazuri precum cel al lui Räsänen „transmit un mesaj înfricoșător creștinilor, lăsând să se înțeleagă că exprimarea opiniilor lor vine cu riscul de excludere socială, de prejudicii profesionale sau chiar de acuzații legale.”
Comentând concluziile ultimului raport într-un interviu acordat publicației Register, Martin Kugler, șeful OIDAC, a avertizat că noile legi privind discursul instigator la ură din țările occidentale generează o tendință periculoasă prin care „anumite grupuri pot acuza creștinii de discurs instigator la ură pentru că își împărtășesc convingerile despre căsătorie și familie sau despre identitatea sexuală conform eticii creștine.”
„Unele dintre aceste legi sunt scrise și interpretate atât de larg încât sunt ușor de folosit pentru a-i incrimina pe creștini”, a spus el.
Normalizarea intoleranței
Kugler a adăugat că miile de cazuri grave sau foarte mediatizate de incidente motivate de ură documentate în rapoartele lor din ultimii ani confirmă faptul că fenomenul tot mai mare al secularismului radical stă la baza unei copleșitoare „intoleranțe seculare”, observată atât „în legile discriminatorii sau problematice pentru libertatea religioasă, cât și în climatul ostil față de creștini în diversele sfere sociale.”
Observând interconexiunea dintre climatul social și legi și decizii juridice, el a susținut că legile care vizează libertatea de exprimare sau libertatea religioasă tind să „normalizeze” ideea că opiniile creștine nu mai sunt acceptabile în societate și că indiferența diferitelor clase politice europene față de persecuția creștinilor consolidează o prejudecată anticreștină în opinia publică, dând naștere la o intoleranță seculară și mai mare.
Kugler a observat că, în mod paradoxal, această intoleranță seculară față de creștini este însoțită de o reticență generalizată în a condamna fanatismul religios și violența comisă de musulmani în Europa.
„Există o orbire ciudată față de pericolele reale și, în același timp, o lipsă de dorință de a vedea amenințările la adresa libertății religioase și a altor drepturi ale omului atunci când acestea îi afectează pe creștini.”
“Am analizat o prejudecată generală în mod specific împotriva angajamentului religios creștin în rândul elitelor europene și cu atât mai mult dacă un astfel de angajament creștin este critic față de evoluțiile societale din lumea occidentală”, a continuat el, menționând că acest lucru se întâmplă în special atunci când discuția atinge probleme precum căsătoria și familia, ideologia de gen, avortul, demnitatea umană în biotehnologie, libertatea de exprimare și educația.
În concluzie, afirmă Kugler ,„o intoleranță radicală se răspândește în Occident, în special în rândul multor canale mass-media liberale și de stânga și întotdeauna ‘în numele toleranței’.”
Sursa: NC Register
