Suntem națiuni cu istorie creștină și avem cunoștințe despre Cartea de căpătâi a creștinismului: Biblia.
Citim în ea că în urmă cu mii de ani, Dumnezeu i-a spus faraonului: „Lasă pe poporul Meu să plece ca să prăznuiască în pustiu un praznic în cinstea Mea.” Chiar dacă faraonului și poporului său nu le convenea, evreii trebuiau să plece pentru a I se închina lui Dumnezeu unde și cum cerea El. Faraonul a priceput ideea, dar le-a vorbit ironic, i-a batjocorit și nu s-a conformat. Rezultatul a fost cel pe care îl cunoaștem.
Tot din Sfintele Scripturi aflăm că, în momente diferite, la scară diferită și în circumstanțe diferite, Dumnezeu le-a cerut unora și oprească abuzurile și nedreptățile, să facă dreptate. Unii au priceput mai ușor, alții mai greu. Și urmările respective sunt consemnate.
Prin decizie divină, dintotdeauna, locul copiilor a fost și este lângă părinții și frații lor, adică în familie. De o bucată de vreme Dumnezeu le vorbește autorităților, spunându-le să nu mai abuzeze de copii și de părinți, iar autorităților germane le spune într-o situație specifică: „Lăsați copiii familiei Furdui să se întoarcă acasă…”.
Dar Jugendamt vorbește ironic, se încăpățânează, continuă în minciună și înăsprește robia.
Doamnelor și domnilor din sistemul Jugendamt, poate că cei mai mulți sunteți persoane bune, poate că unii sunteți sinceri, dar trebuie să înțelegeți că mare parte din sistemul vostru, ca să nu folosesc cuvinte mai grele, este bolnav.
Nu îl cunoaștem întru totul, dar înțelegem suficient strategia și planurile lui. Știm că în multe cazuri, în bine sau rău, ați reușit. Din diferite motive, unii vă privesc cu ochi buni, alții au încredere în voi și cei mai mulți, speriați și neajutorați, au abandonat lupta. Pentru ca în cazul familiei Petru și Camelia Furdui să nu vă hrăniți cu speranțe false, poate este bine să ne cunoașteți și voi. Când ați furat mișelește copiii acestei familii, am fost șocați, dar nu paralizați. V-am înțeles avertizările, dar nu ne-au speriat. Am început să ne manifestăm timid, dar vocea noastră răsună mai tare. Am pornit puțini, dar numărul nostru crește. Când nu ne-ați mai văzut și ați crezut că ne-am liniștit, noi discutam cu autoritățile, dar mai ales pledam cauza înaintea lui Dumnezeu. Recunoaștem că au fost și momente de oboseală, dar nu ne-am pierdut speranța, ci ne-am înnoit puterea. Fiți siguri că v-am auzit, dar nu ne-ați convins. Refuzurile voastre ne-au indignat, îndârjit și întărit. Puteți continua, dar nu ne veți îngenunchea. Pentru că am îngenunchiat benevol în fața Creatorului, El ne ține în picioare. Acum credem că este momentul să vă amintiți, încă o dată, prin vocile noastre, că Dumnezeu iubește copiii, susține familia și va face dreptate. El va răspunde rugăciunilor credincioșilor Săi. Poate nu așa de repede cum vrem, deoarece Și-a propus ca slava și puterea Lui să fie arătate cât mai evident. Pentru că ne pasă, prin acțiunile noastre, vrem să vă amintim că există Dumnezeu, că există dreptate și că există judecată. Dacă veți continua să rămâneți pe poziția ilegală, antiumană și nebiblică veți răspunde în fața lui Dumnezeu. Nu vă va fi ușor!
Sfatul nostru este să lăsați copiii familiei Furdui și ai tuturor familiilor aflate în situații similare să se întoarcă acasă! Da, când se vor întoarce, unele din familiile acestea se vor ruga împreună, vor citi din Biblie împreună, vor cânta împreună, se vor distra împreună, vor plânge împreună, se vor educa reciproc și chiar vor merge împreună la biserică. Este dreptul lor, va fi alegerea lor și nu aveți niciun drept să-i opriți sau să-i împiedicați.
Voi, în mod legal, cu demnitate, competență și mai ales cu omenie, ocupați-vă de abuzurile reale!
PS. Dacă nu duceți copiii furați înapoi, înseamnă că alegeți să continuați războiul. În cazul acesta vom continua, dar trebuie să fim onești și să vă spunem: am început pe genunchi, am continuat prin birouri și ambasade, mărșăluim în centrele orășenești și prin capitale, rămânem în picioare și sigur vom finaliza în sărbătoare.
Viorel Iuga
Președintele Uniunii Baptiste din România
