
Unde este Dumnezeu în toată această suferință? Poate că vă puneți această întrebare, în timp ce războiul din Ucraina sfâșie țara. Nu a răspuns Dumnezeu rugăciunilor noastre atunci când ne-am rugat împotriva ridicării răului și când ne-am rugat ca orașele să nu cadă în mâinile inamicului. De ce nu a împiedicat Dumnezeu acest lucru și de ce permite acest lucru? De ce există atâta durere și suferință? De ce cad bombe asupra spitalelor, școlilor și în zonele rezidențiale – cu atâtea pierderi de vieți omenești, cu atâta suferință și durere.
În timp ce intru în cea de-a treia săptămână pe care o petrec la granița Ucrainei cu Polonia, simt suferința femeilor, copiilor și bătrânilor care sunt nevoiți să părăsească țara pe care o iubesc atât de mult, lăsându-și în urmă fiii, soții și tații. Văd durerea din ochii mamelor, frica din ochii copiilor. Războiul este atât de urât și de terifiant – provoacă cicatrici în interior care s-ar putea să nu se vindece niciodată complet.
Revenind la întrebare, unde este Dumnezeu în toate acestea? Stă El cumva liniștit pe margine, în timp ce copiii Săi suferă? Ne ignoră El rugăciunile noastre sau – poate chiar vă îndoiți de existența Lui.
Am făcut această fotografie într-o biserică din Rhzeszow, unde am participat la slujbă. Pot să vă spun că Dumnezeu s-a arătat în acea biserică în acea duminică, unde oamenii plângeau alături de frații și surorile noastre din Ucraina. Dumnezeu nu este pasiv – El lucrează în mod activ prin Biserica Sa pentru a sprijini, salva și elibera Ucraina din ghearele dușmanilor. Duhul Său se mișcă în Biserica Sa din Ucraina și din Polonia, precum și în Biserica globală, pe măsură ce credincioșii se unesc într-un răspuns unit pentru a se ridica împotriva răului și pentru a vedea cum Dumnezeu răspunde la o mie de rugăciuni în fiecare zi.
Dumnezeu este în suferință. El dă putere soldaților care luptă pentru libertate. El oferă hrană și provizii celor nevoiași. El orchestrează rutele de scăpare și trimite oameni pentru a fi la locul potrivit la momentul potrivit, pentru a-i conduce pe alții spre siguranță. El mobilizează o ARMATĂ de oameni pentru a răspunde răului făcând BINE – și a vedea cerul atingând pământul într-un mod pe care nu l-am mai văzut NICIODATĂ.
Când această lume era într-o asemenea mizerie, Dumnezeu nu a stat deoparte în tăcere. L-a trimis pe Fiul Său, Isus, care a trăit, a murit și a înviat a treia zi, așa cum spuneau profețiile. Dumnezeu L-a trimis pe Isus care a trecut prin respingere, suferință și persecuție. El plânge cu cei cu inima zdrobită și le bandajează rănile. El este Marele Restaurator, Vindecătorul și Cel care dă o cunună împărătească în loc de cenușă. El este cu noi în această încurcătură și a promis să nu ne lase niciodată și să nu ne abandoneze. Și dacă El este pentru noi, cine poate fi împotriva noastră?
Plâng când mă gândesc la oamenii pe care i-am văzut și i-am întâlnit, și le simt durerea. Mă emoționez când văd reacția poporului polonez și cum Dumnezeu răspunde la atât de multe rugăciuni, iar atâtea miracole se întâmplă chiar acum. În ciuda a tot ceea ce se întâmplă, Dumnezeu este în mișcare și are un plan mai mare și mai bun cu această lume decât oricine s-ar putea gândi. Așa cum descrie Psalmul 91, El este un refugiu, un loc de siguranță, iar promisiunile Sale sunt un scut și o armură.
Noi nu luptăm cu arme pământești, ci cu sabia Duhului. Prin rugăciune, respingem dușmanul și vedem că se întâmplă minuni. Rachete, care aterizează în zone rezidențiale, dar nu explodează. Mii de copii salvați din orașe puternic bombardate.
Chiar dacă armatele pământești avansează și câștigă teren, Împărăția lui Dumnezeu se extinde și mai mult, pe măsură ce oamenii se roagă, dăruiesc, se oferă voluntari și primesc refugiați în propriile case. Aceasta este adevărata punere în practică a binecunoscutelor cuvinte din Rugăciunea Domnească:
„Vie Împărăția Ta, precum în cer așa și aici pe pământ.”
Autor: Mark Dijkens, director CBN Europe

