„Domnul este Păstorul meu: nu voi duce lipsă de nimic […] Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții […]” (Psalmul 23:1, 4).
Psalmistul David, când vorbește despre providența Păstorului cel bun nu exclude nicidecum suferința, necazul, moartea. E ciudat și extrem de izbitor contrastul pe care îl întâlnim în acest psalm între primele trei versete și începutul versetului 4.
Să încercăm să-l observăm mai bine:
„Domnul este Păstorul meu… chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții”;
„Nu voi duce lipsă de nimic… chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții”;
„El mă paște în pășuni verzi… chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții”;
„Mă duce la ape de odihnă… chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții”;
„Îmi înviorează sufletul… chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții”;
„Mă povățuiește pe cărări drepte… chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morții”.
Niciun lucru dintre cele menționate de psalmist până în momentul de față și la care am privit zilele trecute nu exclude ideea de suferință. Calea credinței este pavată cu suferință. Pavel îi întărea pe credincioși altădată cu aceste cuvinte: „În Împărăția lui Dumnezeu trebuie să intrăm prin multe necazuri” (vezi Faptele Apostolilor 14:22).
Purtarea de grijă a Păstorului nu exclude suferința. Însă ce minunat este să știi că, în mijlocul suferinței, Îl ai pe Dumnezeul cerului și al pământului, pe Cel suveran și atotputernic care a îmbrăcat haina de Slujitor, ca Păstor al tău.
De ce suferința pe care o ai acum în trup? Păstorul știe mai bine. De ce despărțirea de cineva drag? Păstorul știe mai bine. De ce durerea cuiva din familie? Păstorul știe mai bine. De ce un examen eșuat, cu toate că ți-ai dat toate silințele? Păstorul știe mai bine. De ce nu ai parte de anumite binecuvântări după care tânjești de o grămadă de vreme? Păstorul știe mai bine. De fapt, El nu doar știe mai bine; El știe cel mai bine.
Ce trebuie să știm este că Păstorul chiar și atunci când își mustră oaia, când o atinge, când o trage de după cap cu toiagul Lui (deși pentru oaie e dureroasă o astfel de experiență), El face toate aceste lucruri pentru binele oii Sale.
Dumnezeu, Păstorul cel bun nu lucrează pentru răul oii Sale. Îți aduci aminte cuvintele lui Pavel? El spune că nu știm anumite lucruri (în context, să ne rugăm), după care spune că știm măcar un lucru, iar acel adevăr pe care-l știm este că toate lucrurile lucrează împreună înspre binele celor ce-L iubesc pe Domnul (vezi Romani 8:28).
Nu știu care este durerea, suferința, necazul prin care treci acum, dar știu că Păstorul deține controlul tuturor lucrurilor. Îmi știu suferința proprie prin care trec, însă mă încred în Păstorul cel bun, că El îmi va purta de grijă și chiar dacă va hotărî să nu-mi ia durerea din trup, va face acest lucru tot spre binele meu.
Atât de minunată este purtarea de grijă a Păstorului, că până și cel mai rău lucru care i se poate întâmpla unui om, este descris ca o umbră. E fascinant lucrul acesta! Moartea, vrăjmașul din urmă care va fi nimicit, este doar o umbră pentru oaia lui Hristos.
Privește astăzi la Păstor și pune-ți toată încrederea în El.
Timotei Stoica
Biserica Creștină Baptistă din Pătrăuți, Suceava
