Timotei Stoica: Te-ai simțit vreodată străin în propria-ți minte?

„Noi răsturnăm izvodirile minții și orice înălțime care se ridică împotriva cunoștinței lui Dumnezeu; și orice gând îl facem rob ascultării de Hristos” (2 Corinteni 10:5).

Te-ai simțit vreodată străin în propria-ți minte? De multe ori, ceea ce avem în mintea noastră este o cu totul altă lume față de realitatea vieții de zi cu zi. Dacă ar fi să se difuzeze ceea ce avem câteodată în mintea noastră, am putea fi unii dintre cei mai buni scenografi.

Însă în ultimă instanță, ceea ce gândim ne afectează în mod profund viața noastră de toate zilele. Din acest motiv, trebuie să ne apărăm mintea cu orice preț. Dacă citești și primele patru versete ale acestui capitol din 2 Corinteni, vei putea observa că există o luptă încrâncenată. Iar dușmanul nostru nu este nimeni altcineva decât… noi înșine. Mai exact, firea noastră pământească.

Apostolul Pavel e conștient de faptul că nu putem birui prin arme firești, ci doar prin ajutorul lui Dumnezeu. Cum afectează firea pământească pe cineva? În mână (v.2), îl călăuzește (v.3), îl robește (v.4).

De ce este nevoie să ne păzim mintea? Deoarece trăim cu ea în fiecare zi și – vrem, nu vrem – ea ne dictează comportamentul nostru zilnic. Scenariile pe care adesea ni le putem face în minte pot fi atât de rupte de realitate și, totuși, dacă le întreținem, ele ajung să fie realitatea noastră. Astfel ajungem să trăim într-o realitate cu totul diferită de realitatea lumii în care trăim. De la o simplă vorbă rostită de cineva, un simplu gest făcut de cineva, putem să etichetăm acea persoană și să ne gândim că o cunoaștem mai bine decât o cunoaște Dumnezeu.

Gândul nostru trebuie făcut rob ascultării de Hristos. E bine, necesar și de dorit să căutăm să ne formăm un filtru al minții atunci când vine vorba de gândurile noastre. Cu alte cuvinte, atunci când un gând se înfiripă în mintea noastră să ne întrebăm: „E adevărat?”; „E benefic?”; „E de la Domnul?”; „Are vreo bază biblică?”; „E spre binele meu spiritual?”; „Cu ce ochi mă face să-l văd pe celălalt?”; „Îmi ajută să am relații mai armonioase cu cei din jurul meu?”; „Mă apropie mai mult de Dumnezeu?”.

Dacă am reuși să filtrăm gândurile noastre prin astfel de întrebări am înăbuși o mulțime de probleme care, de altfel, s-ar ivi numaidecât.

Așadar, să căutăm cu tot dinadinsul ca orice gând pe care-l avem să-l facem rob ascultării de Hristos.

Acesta este gândul zilei… Dumnezeu să te binecuvânteze!

Timotei Stoica