de Rick Boxx
Gelozia. Conform dicționarului, una dintre definițiile acestui termen este „a avea resentimente față de cineva din cauza rivalității, succesului sau avantajului acelei persoane, sau a avea resentimente față de succesul sau avantajul altei persoane… un sentiment, o stare sau o dispoziție geloasă”. Ați experimentat așa ceva?
Invidia este rudă apropiată a geloziei și este definită ca „o emoție care apare atunci când unei persoane îi lipsește o calitatea superioară, o realizare sau posesiunea altei persoane și fie o dorește, fie își dorește ca celuilalt să îi lipsească”. Există vreun beneficiu dacă suntem geloși sau invidioși pe o altă persoană? Ne-ar fi greu să găsim unul, dar aceste sentimente și atitudini sunt comune pe piața muncii.
Acum câțiva ani m-am luptat cu gelozia. În timp ce priveam cum organizația unui coleg înflorește, m-am trezit invidios pentru succesul său rapid. Chiar dacă am încercat să ignor, în minte mi-au apărut întrebări de genul „De ce organizației lui îi merge mai bine decât organizației mele?” sau „Ce are el de oferit, și eu nu am?”.
Mi-am dat seama că o astfel de gândire este neproductivă și, dacă nu este controlată, poate deveni distructivă. Așadar, după ce mi-am cercetat sufletul și după ce m-am rugat, i-am cerut lui Dumnezeu să mă ierte. Acest lucru s-a întâmplat parțial din cauză că, în mod intenționat sau nu, mă simțeam plin de resentimente față de Domnul, pentru că nu îmi oferise succes și realizări în aceeași măsură. Rugăciunile mele de pocăință m-au determinat, de asemenea, să-mi cer iertare și de la colegul meu.
Care a fost rezultatul? Am simțit că o greutate extraordinar de mare a fost ridicată de pe mine și am fost eliberat ca să mă bucur de propriul meu nivel de succes, fără să-l compar cu al colegului meu sau cu al oricărui altcuiva. Acest lucru mi-a permis să mă concentrez asupra îndemnului din Eclesiastul 9:10, „Tot ce găseşte mâna ta să facă, fă cu toată puterea ta!…”, fără să privesc peste umărul meu pentru a vedea ce face altcineva.
În obiectivitatea sa tipică, găsim multe exemple de gelozie în Biblie: indivizi plini de resentimente față de un frate, un prieten sau un rival care pare mai apreciat sau mai binecuvântat decât ei. De exemplu, în Geneza citim despre frații lui Iosif care au devenit gelosi din cauza favoritismul pe care tatăl lor îl arăta față de el, astfel că l-au vândut ca sclav.
Israeliții s-au luptat într-un mod major cu acest lucru. În Numeri 11 citim despre Iosua, ajutorul lui Moise, plângându-se cu privire la alți lideri care au început să profețească brusc, așa cum făcuse anterior doar Moise. În Numeri 11:29, găsim răspunsul liderului israelit „Moise i-a răspuns: „Eşti gelos pentru mine? Să dea Dumnezeu ca tot poporul Domnului să fie alcătuit din proroci şi Domnul să-Şi pună Duhul Lui peste ei!”
Apostolul Pavel a stins rapid o problemă de gelozie și certurile din biserica veche din Corint după ce a pus lucrurile în perspectiva corectă: „.. unul zice: „Eu sunt al lui Pavel!” şi altul: „Eu sunt al lui Apolo”…(Noi suntem) Nişte slujitori ai lui Dumnezeu prin care aţi crezut; şi fiecare, după puterea dată lui de Domnul. Eu am sădit, Apolo a udat, dar Dumnezeu a făcut să crească… Căci noi suntem împreună-lucrători cu Dumnezeu. Voi sunteţi ogorul lui Dumnezeu, clădirea lui Dumnezeu..” (1 Corinteni 3: 4-9).
Atât Moise, cât și Pavel știau că gelozia nu era productivă. Este sarcina lui Dumnezeu să stabilească ce talente și oportunități ar trebui să primească fiecare persoană. Sarcina noastră este să ne concentrăm asupra modului în care folosim ceea ce ni s-a dat. Dacă suntem credincioși acestui lucru, și nu comparăm succesul nostru cu al altora, vom avea pacea și bucuria pe care Domnul intenționează să le experimentăm în responsabilitățile noastre zilnice.
Sursa: CBMC INTERNATIONAL
Traducere de Secretariat BCER-UBCE
