„S-a spus că timpul înseamnă bani. Acest proverb subestimează situația. Timpul înseamnă mult mai mult decât bani. Dacă ai timp, poți obține bani – de obicei. Dar, chiar dacă ai poseda averea pe care o are în față personalul unui vestiar de la hotelul Carlton, nu-ți poți cumpăra nici măcar un minut în plus față de cel pe care îl am eu sau față de cel pe care îl are pisica de lângă foc.” (Arnold Bennett, „Cum să trăiești cu douăzeci și patru de ore pe zi”, 1910).
Punctualitatea denotă respect față de ceilalți.
A întârzia în mod cronic este un act egoist, deoarece pune nevoile tale mai presus de cele ale altora. Vrei un minut în plus pentru a face ceea ce ți-ar plăcea, dar, câștigând acel minut pentru tine, iei un minut de la altul, motiv pentru care….
A întârzia este o formă de furt.
Acesta este un adevăr dur, dar este totuși un adevăr. Atunci când îi faci pe alții să te aștepte, le furi minute pe care nu le vor mai recupera niciodată. Timp pe care ar fi putut să-l transforme în bani sau pur și simplu să-l folosească pentru lucrurile importante pentru ei. Pentru a veni să te întâlnească la ora stabilită, este posibil ca ei să fi făcut sacrificii – s-au trezit devreme, și-au scurtat antrenamentul, i-au spus copilului lor că nu pot citi o poveste împreună – iar întârzierea ta anulează aceste sacrificii. A fi punctual arată că tu însuți prețuiești timpul și, prin urmare, nu te-ai gândi să-i privezi pe alții de această resursă prețioasă, dar limitată.
A întârzia cronic perturbă experiențele altor persoane.
Întârzierea ta nu numai că îi privează pe ceilalți de timpul lor, ci și de plinătatea experiențelor lor. Studentul care întrerupe un profesor în mijlocul prelegerii sale; familia care se urcă peste tine pentru a ajunge la locurile lor din mijlocul rândului la teatru; omul care deschide ușa scârțâitoare în mijlocul unui elogiu. Când un bătrân a fost întrebat odată de ce a fost atât de punctual în a ajunge la biserică la timp vreme de zeci de ani, a răspuns: „Mi-am făcut o religie din a nu deranja religia altora”.
Întârzierea îți tensionează relațiile.
Atunci când întârzii la întâlnirile cu alți oameni, îi faci să se simtă subevaluați, ca și când lucrul de care nu te-ai putut desprinde era mai important decât ei sau că ei nu au însemnat suficient pentru tine pentru a justifica alocarea timpului necesar sosirii la timp. Oaspetele care vine cu avionul să te vadă se simte ca un fraier stând singur la aeroport, partenerul tău se simte stânjenit stând singur la restaurant, iar copilul tău se simte abandonat în timp ce așteaptă cu învățătoarea sa să ajungi, toți ceilalți copii fiind deja luați de la școală de către părinții lor.
Întârzierea îți afectează cariera profesională.
Fie că ești angajat sau ai o afacere proprie, întârzierea te poate împiedica în drumul către succesul profesional. Multe companii au politici stricte în ceea ce privește punctualitatea – primești câteva atenționări și ești dat afară. Desigur, dacă ajungi cu întârziere la interviul de angajare, probabil că nu vei obține postul în primul rând. Iar dacă încerci să câștigi un nou client, ajungând cu zece minute întârziere nu vei începe cu dreptul, la fel cum dacă îi promiți că îi vei livra ceva până la o anumită dată și nu reușești să faci acest lucru, s-ar putea ca acesta să caute în altă parte serviciile pe care tu i le puteai oferi.
Întârzierea îți afectează viața.
Să rămâi mereu în urmă pur și simplu îți face rău în toate domeniile vieții. Asta se traduce în oportunități pierdute: pierderea unui avion, a unei întâlniri, a unei părți importante dintr-o prelegere, a unei nunți. Creează stres și poate duce la accidente de mașină și amenzi de circulație. Produce jenă și te obligă să găsești scuze pentru motivul întârzierii, punând la grea încercare onestitatea ta. Practic, îți face viața mai complicată; pentru oamenii care caută să-și simplifice viața, cultivarea punctualității este o parte esențială a acestei căi.
Un text de Brett și Kate McKay pentru The Art of Manliness
