Iepurașii pufoși sunt atât de drăguți și frumoși, dar au o problemă: sunt fricoși! Și ce dacă? Puțină frică nu face rău nimănui! Oare?
Una dintre cele mai mari iepuroaice din lume, Amy avea 1.2 m lungime și 20 de kg. Era un iepure frumos, imens, puternic și perfect sănătos. Amy cunoscuse faima. Trebuia să fie vedetă într-o emisiune TV. Din păcate nu a mai apucat, a murit de frică în camera de hotel. S-a dovedit că pentru iepuri frica ucide!
În timpul stării de urgență, un bărbat din județul Iași s-a îmbolnăvit de COVID și… a murit de frică, când a ajuns echipajul DSP la el la poartă, cu izoleta.
Ce spune Biblia despre fricoși? „Dar cât despre fricoși… partea lor este în iazul care arde cu foc şi cu pucioasă, adică moartea a doua”. (Apocalipsa 21:8)
Pelerinii evrei, care urcau la Templu să se închine lui Dumnezeu, trebuiau să străbată Valea Baca. Deseori această vale este tradusă cu Valea Plângerii. În valea aceasta își găsiră sfârșitul filistenii uciși de armata lui David. Pentru aceștia, Valea Refaim s-a transformat în valea plângerii și a morții. O altă perspectivă vorbește despre Valea Plângerii ca despre un loc arid și secetos. Pe drumul acela nu găseai apă, căldura și uscăciunea îi chinuiau, uneori până la moarte, pe cei care se aventurau să străbată această vale.
Și totuși, oricât de înspăimântătoare era această vale, erau oameni care o străbăteau fără frică. Ce îi deosebea pe acești oameni de ceilalți? Inima făcea diferența. Pelerinii aceștia aveau un scop clar în viață. Lăsaseră în urmă prieteni, poate familii, afaceri și vise, iar acum priveau înainte… spre înălțimile Sionului. Aveau o singură dorință să ajungă să stea în prezența lui Dumnezeu. Tăria acestor oameni nu venea personalitatea lor luptătoare sau caracterul lor tenace. Psalmistul spune că puterea care îi ajută să biruiască frica vine din Dumnezeu. El este resursa lor interioară, care îi face diferiți de ceilalți concetățeni (Psalmul 84:5-7).
Pavel și Ioan, în scrierile lor, ne spun clar că frica nu vine de la Dumnezeu (2 Timotei 1:7 și 1 Ioan 4:18). Când Ioan scrie cartea Apocalipsa termenul folosit pentru frică poate fi tradus în limba engleză cu cowardly, termen utilizat în New International Version. Acest cuvânt se traduce în limba română cu laș. Dictionarul englez Meriam-Webster definește lașul ca un om slab, fără curaj, nu are capacitatea de a opune rezistență și este lipsit de principii. Noul dicționar explicativ al limbii Române (din 2002) definește lașul ca un om fără demnitate.
De aici, reiese că un creștin fricos nu este un iepuraș pufos și drăgălaș. Frica îi face pe oameni să facă lucruri greu de imaginat. Frica l-a făcut pe tânărul Marcu să își arunce haina și să fugă în pielea goală. Frica l-a făcut pe Petru să îl trădeze pe Isus!
Frica nu este altceva decât rezultatul îndepărtării omului de Dumnezeu. Domnul Dumnezeu a chemat pe om și i-a zis: „Unde ești?” El a răspuns: „Ţi-am auzit glasul în grădină și mi-a fost frică (Genesa 3:9).”
Primele cuvinte adresate de Domnul Isus ucenicilor au fost: „nu vă temeți!” În perioada îndepărtării lor de Dumnezeu, Isaia le transmite evreilor următorul mesaj, din partea Domnului: „Nu te teme, căci Eu sunt cu tine; nu te uita cu îngrijorare, căci Eu sunt Dumnezeul tău; Eu te întăresc, tot Eu îţi vin în ajutor. Eu te sprijinesc cu dreapta Mea biruitoare.” Isaia 41:10
Relația personală cu Dumnezeu se manifestă în acțiunile noastre. Ascultarea de Dumnezeu îi face pe creștini să fie plini de încredere, în cele mai dificile momente din viață. Dar o conștiință pătată face loc sentimentului de frică și rușine.
Profetul Daniel spunea cu mii de ani în urmă: „Dar aceia din popor care vor cunoaște pe Dumnezeul lor vor rămâne tari şi vor face mari isprăvi (Daniel 11:32).”
Ce legătură există între creștini și iepuri? Și unii și alții pot să moară de frică… la propriu.
Aurel Silivestru
