Cu câțiva ani în urmă, o femeie a observat laptopul fiului ei adolescent pe blatul din bucătărie. L-a deschis și ce a văzut a oripilat-o – o serie de fotografii pornografice. A dat clic pe una dintre ele și un video cu conținut sexual explicit a început să ruleze. A verificat istoricul accesărilor și a descoperit că nu era prima dată când fiul ei a urmărit materiale de acest fel. Această femeie a rămas șocată, dar nu ar fi trebuit să fie așa. Precum mi-a spus odată Josh McDowell, „Întrebarea nu este: dacă copiii mei vor vedea pornografie? Ci este: ce voi face când acest lucru se va întâmpla?”
Autorii Daniel Weiss și Joshua Glaser notează în cartea lor „Treading Boldly Through a Pornographic World” (Pășind îndrăzneț printr-o lume pornografică – n.t.), că părinții din ziua de azi sunt primii din istorie care își cresc copiii într-o lume atât de conectată digital și saturată pornografic, cum e cea din zilele noastre. Nu este ca și cum nu am fi avut de-a face cu o lume lipsită de imoralitate sexuală și pornografie, dar accesul către aceste lucruri este fără precedent. Materialul sexual explicit este integrat în totalitate în viața de zi cu zi, cum o numesc ei. Acest lucru a devenit cultural acceptat și este mult mai rău, mult mai violent și mai degradant față de cum era acum câțiva ani.
Acum câțiva ani eram într-o comisie cu prezentatorul radio Dennis Prager. Îl respect pe Dennis din multe motive, dar nu avea aceleași convingeri ca mine atunci când era vorba despre pornografie. El a spus că a crescut într-o familie în care tatăl său avea revista Playboy la vedere. I-am spus că revista Playboy a anilor ‘50 sau ‘60 nu are nimic în comun cu revista Cosmopolitan a zilelor noastre, cu atât mai puțin cu materialele de pe internet sau de pe rețelele de socializare. Pornografia este atât de răspândită, încât în timp ce părinții ar trebui să facă tot ce le stă în putință pentru a-și proteja copiii de aceste imagini infame, trebuie să accepte că imoralitatea sexuală va ajunge la ochii și imaginația copiilor lor, la un moment dat. Este pur și simplu mult prea răspândită.
Decăderea sexuală pe care o vedem chiar în fața ochilor noștri, care nu este considerată pornografică acum, era considerată astfel nu cu mult timp în urmă. Să nu mai menționăm toate mesajele cu care suntem bombardați despre noile norme ale comportamentului sexual. Totul este mult prea accesibil. Se află pe fiecare ecran, chiar și pe cele pe care mulți copii le poarta în ghiozdanele lor. Dacă nu au telefoane, prietenii lor au. Dacă nu accesează direct aceste lucruri, este foarte probabil că unul dintre prietenii lor le va arăta.
Aș vrea să specific un lucru. Mesajul acestei povești nu este că adolescenții caută pornografia, ci acela că pornografia îi caută pe ei. Este atât de răspândită încât mulți copii sunt expuși pentru prima dată la acest fel de materiale la 7 ani. Această expunere îi vătămează în diferite moduri. Potrivit lui Weiss și Glaser, le pervertește înțelegerea asupra sexualității, le scade capacitatea de a procesa emoțiile și le știrbește abilitatea de a forma relații de lungă durată. Din cauză că sunt atât de tineri, vor crede că ceea ce li se prezintă în acele imagini este normal. Părinții trebuie să învețe cum să vorbească despre pericolele pornografiei cu fii și fiicele lor înainte ca aceștia să intre în contact cu ea, chiar dacă este dificil. Părinții trebuie să înceapă prin a înțelege și comunica planurile lui Dumnezeu pentru sexualitatea omului, pentru a-i putea ajuta pe copii să priceapă ce este sexualitatea așa cum a intenționat-o Dumnezeu, să accepte frumusețea și valoarea sexualității în contextul unei iubiri maritale, care durează o viață întreagă.
În al doilea rând, copiii trebuie să înțeleagă cât de ușor poți deveni dependent de pornografie. Ceea ce începe ca o curiozitate poate deveni aproape incontrolabil. Dacă și tu te-ai luptat cu pornografia, spun Weiss si Glaser, împărtășește acest lucru cu copiii tăi. Îi ajută să înțeleagă că grija noastră cu privire la materialele sexuale de pe internet este înrădăcinată în experiență, că nu suntem perfecți și că nici ei nu trebuie să se prefacă că sunt perfecți. Împreună putem să-i ajutăm să navigheze aceste ape învolburate.
În al treilea rând, stabilește limite digitale copiilor tăi. Sunt tot felul de resurse disponibile: filtre, aplicații de blocare a reclamelor, softuri. Învață-i pe copii ce să facă dacă se intersectează cu materiale nepotrivite. Încurajează-i să vină la tine. Țelul tău este să-i ghidezi și să-i protejezi, să-i ajuți să-și crească responsabilitatea în mediul online. Să ajungă la o maturitate spirituală care îi va ajuta să reziste tentațiilor care apar atunci când nu mai sunt sub acoperișul vostru, când nu vor mai fi trași la răspundere la fel. Concepeți un plan pentru a ști ce să faceți când vor greși. Dacă vor greși fiind departe de îndrumarea voastră, veți dori să știe ce pași au de făcut. Nu vor avea o abilitate magică de a face ca tentația să dispară.
În ultimul rând, dacă vei descoperi că acum copilul tău este dependent de imagini ilicite, înțelege că aceasta înseamnă muncă pe termen lung. Este foarte dificil să renunți la un astfel de obicei. Pornografia restructurează sistemul nervos central. Părinții trebuie să-i asigure pe copii de dragostea lor, chiar dacă vor fi profund supărați și dezamăgiți. Trebuie să discute cu copilul lor pentru a înțelege ce anume a dus la formarea acestui obicei, cât de grav este, de cât timp durează și cât de deschis este copilul în a rezolva problema.
Weiss și Glaser consemnează că mulți părinți trec cu vederea faptul că dependența de pornografie la copii are la bază nevoi neîmplinite, dorința de a vindeca rănile, de a soluționa rușinea, de a se simți conectați, de a ușura anxietatea, de a micșora stresul. Încearcă să afli ce anume în viața copilului tău l-a determinat să recurgă la pornografie. A scăpa de acest obicei istovitor va dura mult timp și implică crearea de noi tipare de gândire și comportament.
Dacă ai reușit să scapi vreodată de vreo dependență grea sau de vreun păcat recurent dificil, atunci ai o idee despre cât de greu va fi acest lucru – va fi poate chiar mai greu. Este un proces care ar trebui să implice și alți oameni. Călătoria către restaurare, spun Weiss și Glaser, nu este o cale departe de pornografie, ci o mișcare într-o comunitate și către Cristos Însuși. Trebuie să ne alăturăm copiilor noștri în această călătorie care duce departe de dependențe. Trebuie să învățăm cum să nu lăsăm ca pornografia să devină o problema pentru copiii noștri și cum să-i ajutăm dacă va deveni o problemă.
BreakPoint.org – Help in the Midst of Pornography Plague
