Oamenii de știință din cadrul „The Irish Longitudinal Study on Aging” (TILDA) au descoperit că persoanele în vârstă din Irlanda, care își exprimă dorința de a muri, suferă de depresie și singurătate. Studiul s-a raportat la 8.000 de persoane în vârstă, care trăiesc într-un cadru comunitar. Interesant este, faptul că dorința de a muri, s-a dovedit a fi temporară pentru majoritatea persoanelor chestionate.
Aceste descoperiri sunt importante, deoarece Irlanda va lua în considerare în curând legalizarea proiectului „Dying with Dignity 2020”, care urmărește legalizarea sinuciderii asistate pentru persoanele cu boli terminale. Termenul „bolii terminale” din acest proiect include bolile cronice, potrivit profesoarei Rose Anne Kenney, autoarea principală a acestui studiu.
Rezultatele, care au fost publicate în revista „Age and Aging”, arată că dintre cei chestionați, unul din 29 de persoane în vârstă (peste 50 de ani) au spus că vor să moară în luna precedentă. De asemenea, aceste persoane s-au confruntat cu gânduri suicidale și au declarat că mai bine ar muri. Șaizeci la sută dintre cei care au spus că doresc să moară au simptome de depresie și 75% au spus că se simt singuri. Totuși, dintre persoanele care și-au exprimat dorința de a muri, aceste sentimente au fost doar temporare și după doi ani, 72% au spus că nu mai au astfel de gânduri. În plus, sentimentele lor de singurătate și simptomele depresive s-au îmbunătățit.
„Aceste descoperiri demonstrează legătura strânsă dintre depresie și dorința de a muri la vârste mai înaintate”, a spus dr. Robert Briggs, co-autor al studiului. „Majoritatea persoanelor în vârstă dornice de a muri și cu depresie coexistentă, nu au fost diagnosticate oficial cu depresie și nici nu au primit un tratament adecvat pentru sănătatea lor mintală. Mai puțin de o zecime au primit îngrijire psihologică. Îmbunătățirea accesului la îngrijirea sănătății mintale ar trebui, prin urmare, să fie o parte importantă a oricărei discuții cu privire la moartea asistată.”
Ca urmare, oamenii de știință au propus îmbunătățirea accesului la îngrijirea sănătății mintale pentru a face față problemelor de izolare socială cu care se confruntă persoanele în vârstă, în special în timpul pandemiei COVID-19.
„Timpul acestor constatări accentuază foarte mult importanța lor și ar trebui să informeze decizia legislatorilor și a practicienilor, deoarece este vorba de o problema complexă: moartea asistată despre care este vorba în proiectul din 2020”, a spus Kenney. „Aproape două treimi dintre participanții care își exprimă dorința de a muri în acest studiu au cel puțin o boală cronică; îndeplinind criteriile pentru o „boală terminală”, așa cum se propune în proiectul legalizării morțiilor asistate.”
Sinuciderea asistată vânează persoane vulnerabile și, așa cum a raportat anterior Live Action News, nu există o limită de timp când o „boală terminală” ia viața cuiva. Bolile cronice sunt de lungă durată și cei care le au pot duce o viață fericită și sănătoasă, dacă au parte de îngrijirea adecvată.
Studii multiple au arătat că cei care caută sinuciderea asistată, o fac nu pentru că vor să moară așa-numita moarte „demnă”, ci pentru că sunt deprimați și fără speranță, și nu doresc să ajungă o povară pentru cei dragi. Cele mai recente cercetări din Irlanda susțin acest lucru și arată că, odată cu îngrijirea sănătății mintale, sentimentele se pot schimba, și că persoanele care au exprimat anterior dorința de a muri se pot răzgândi. Dacă suicidul asistat li s-ar fi oferit în timpul depresiei și al singurătății, este posibil ca acestea să fi fost de acord.
Comunitatea medicală are responsabilitatea etică de a oferi oamenilor o îngrijire adecvată a sănătății mintale, la fel de importantă ca cea fizică. Moartea prescrisă nu este un tratament pentru nici-o boală – fie că este vorba de depresie, bătrânețe sau cancer.
Sursa: Live Action
Traducere: Simona Augustinov
