Frustrat de mai mulți ani de terorismul cauzat de islamiștii radicali, parlamentul francez dezbate o lege pentru a pune capăt separatismului musulman. Evanghelicii francezi se tem că bisericile lor vor deveni „daune colaterale”.
„Este pentru prima dată, în calitate de președinte al Federației Protestante din Franța, când mă găsesc în poziția de a apăra libertatea de cult. Nu mi-am imaginat niciodată că în propria mea țară se poate întâmpla așa ceva”, a spus François Clavairoly.
Denumită oficial „Legea pentru respectarea principiilor republicii”, proiectul de lege de 459 de pagini a făcut obiectul unei dezbateri acerbe în această lună, primind peste 1.700 de amendamente propuse.
Scopul, a declarat ministrului de interne Gerald Darmanin parlamentului, este de a opri „o preluare ostilă a țării de către islamiștii radicali, care sunt ca gangrena, ne infectează unitatea națională”. Fiindcă usulmanii sunt inghesuiți în numeroasele suburbii sărace din marile orașe ale Franței, oficialii se tem că ideologiile extremiste importate conduc la evitarea integrării acestora în comunitate.
În plus, atacurile teroriste recente au crescut cererea poporului pentru accentuarea măsurilor de securitate. În ultimii șase ani, Franța a suferit 25 de atacuri jihadiste, ucigând 263 de persoane, printre care:
- În ianuarie 2015, 17 persoane au fost ucise în atacul de la Charlie Hebdo .
- În noiembrie 2015, 131 de persoane au fost ucise într-un atac la sala de concerte Bataclan.
- În iulie 2016, 86 de persoane au fost ucise, când un camion a intrat în mulțimile adunate la Ziua Bastiliei.
- În decembrie 2018, 5 persoane au fost ucise într-un atac la o piață de Crăciun.
- În octombrie 2020, 3 persoane au fost ucise într-o catedrala din Nisa, în timp ce se aflau la rugăciune.
În 2018, șeful antiterorism al Uniunii Europene a estimat că în Franța există 17.000 de musulmani radicalizați.
Printre prevederile cheie ale proiectului de lege se numără o mai mare monitorizare asupra asociațiilor religioase. Multe moschei au legături cu lumea musulmană din afara Republicii, cu imami crescuți și educați în națiuni fără moștenire sau cunoștințe despre drepturile omului și a libertății religioase. Potrivit Institutului francez pentru studii demografice, aproape 82% dintre cetățenii musulmani provin din națiunile nord-africane: Algeria, Maroc și Tunisia, unde Franța a domnit cândva ca putere colonială.
Proiectul va împiedica cetățenii non-francezi să preia controlul asupra unei asociații, care va trebui să semneze un „contract de angajament cu Republica”, asigurând autoritățile că membrii acestei asociații onorează valorile țării. Finanțarea externă de peste 12.000 USD trebuie raportată autorităților.
Mai mult, criminalizează poligamia, căsătoria forțată și eliberarea „certificatelor de virginitate”, pe care musulmanii le solicită uneori pentru o viitoare mireasă.
Proiectul de lege urmărește să combată impulsul separatist care are ca rezultat o „societate contrară”, potrivit președintelui Emmanuel Macron, care a promis o astfel de lege încă din octombrie, anul trecut. Pentru a face acest lucru, copiii, începând cu vârsta de 3 ani, trebuie să fie educați în sistemul școlar oficial.
Legea propusă este „utilă și necesară”, a spus șeful Consiliului francez al credinței musulmane (FCMF). „Nedrept, dar necesară”, a declarat și șeful Fundației seculare a Islamului.
Franța are deja legi care penalizează asociațiile religioase pentru activități extremiste. Din 2018, 159 de instituții au fost închise, inclusiv 13 moschei. Chiar și afișarea semnelor religioase – cum ar fi hijab-urile și crucile – sunt ilegale în instituțiile publice.
Dar chiar înainte de acest proiect de lege, Franța extindea domeniul de aplicare al monitorizării legalității. Luna trecută, o nouă lege a permis autorităților să colecteze informații despre opiniile religioase și politice ale persoanelor suspectate ca o amenințare la adresa securității naționale. În prealabil, numai activitățile lor puteau fi monitorizate.
„În Franța, nu am cunoscut niciodată acest puternic impuls pentru control”, a spus Franck Meyer, președintele Comitetului Protestant Evanghelic pentru Demnitate Umană. Este îngrijorător pentru toți cei care apără drepturile omului.”
Măsurile riscă să încalce declarația fondatoare a Franței din 1789 privind drepturile omului, care are o pondere egală cu constituția franceză. Dar noul proiect de lege își propune să modifice alte două documente istorice care defineau laicitatea Franței, stabilindu-și abordarea față de religie, în special în lupta împotriva unei biserici catolice dominante.
De fapt, protestanții au fost cei care au susținut această cauză.
Uneori, tradus ca secularism, laicismul se corelează mai strâns cu noțiunea americană de „separarea bisericii de stat.“
În 1901, Franța a adoptat o lege pentru reglementarea asociațiilor, care pot fi religioase.
În 1905, o altă lege guvernează asociațiile dedicate cultului religios – adică bisericilor – care le oferă scutiri de impozite.
(O lege din 1907 reglementă în mod specific “biserica catolică”, însărcinând statul cu întreținerea clădirilor sale istorice și impunând aprobarea oficială a episcopilor săi. Această lege nu este în curs de examinare în actualul proiect de lege).
Împreună, aceste statuturi au stabilit laicitatea: neutralitatea statului, libertatea de exprimare religioasă și relația de înregistrare cu guvernul.
Printre promotorii săi s-a numărat Francis de Pressensé, un lider al Ligii Drepturilor Omului și fiul unui proeminent pastor evanghelic.
Dar astăzi, Consiliul Național al Evangheliștilor din Franța (CNEF) trage un semnal de alarmă.
Clément Diedrichs, directorul general al CNEF, s-a consultat cu musulmani, evrei, budișți și cu alți reprezentanți creștini prin Conferința liderilor religioși din Franța.
„Avem o poziție unanimă care recunoaște riscurile potențiale pe care le reprezintă această lege pentru libertatea religioasă, nimeni nu o agreează, cu excepția, probabil, a publicului laic”, a spus el. Aproximativ o treime din cetățenii francezi se consideră necredincioși sau atei.
„Marea majoritate a francezilor consideră că legea propusă nu este „mare lucru”, a spus Cheryl Cloyd, un misionar american care locuiește în Franța de 26 de ani. „…sau că este un lucru bun, pentru că vor ca terorismul să fie suprimat”.
Baptiștii de liber arbitru din Franța au scos în evidență cinci aspecte ale proiectului de lege:
- Bisericile va trebui să se înregistreze la fiecare cinci ani.
- Oficialii vor monitoriza predicile pentru a identifica posibile discursuri de ură.
- Educația la domiciliu, din motive religioase, nu va fi permisă.
- Declarațiile de finanțare străină vor include personalul misionar.
- Liderii religioși nu pot fi educați în afara Franței.
„Putem vorbi astăzi în Franța de laicitate zombi?” , a întrebat Jean-Raymond Stauffacher, președintele Uniunii Bisericilor Reformate Evanghelice.
„Toată lumea este de acord să suprime islamul radical încă de timpuriu, dar această lege, așa cum este formulată, este deconectată de la scopul său declarat.”
Frédéric Baudin, autor și pastor al Bisericii libere evanghelice din Aix-en-Provence, a evidențiat și alte aspecte negative: „Restricțiile de finanțare pot face dificilă construirea clădirilor pentru unele biserici mai mici. Și aproape toți trezorierii bisericii sunt voluntari. Raportarea sporită îi va încurca și mai mult.
El s-a întrebat dacă nouă lege îi va face pe unii să evite fondarea unei asociații oficiale și să recurgă la ilegalitate în schimb.
Baudin a spus că unii sunt „laic-ișți” (adăugând sufixul „-iști” la cuvântul francez „laic”).
„Evanghelicii sunt o problemă foarte importantă”, a spus Darmanin, ministrul de interne, săptămâna trecută. „Evident că nu o problemă de aceeași natură cu islamismul, care recurge la atacuri teroriste și crime.”
„Nu putem discuta cu oameni care refuză să scrie pe hârtie că legea Republicii este superioară legii lui Dumnezeu”, a spus el.
Ministerul de interne a revenit de atunci la comentariile lui Darmanin. Într-un apel Zoom cu peste 1.500 de participanți, Diedrichs a explicat poziția față de CNEF și a relatat promisiunea oficialului guvernamental că „această experiență neplăcută nu se va mai repeta”.
Dar Josias Sarda, un bătrân al Bisericii Evanghelice Protestante din Pau, sud-vestul Franței, a explicat că proiectul de lege încă nu își va atinge ținta complet. Potrivit CNEF, 90% din cele 2.500 de biserici evanghelice sunt înregistrate în conformitate cu legea din 1905, care este acum supusă modificării.
Între timp, musulmanii sunt aproape în întregime înregistrați conform legii din 1901, inclusiv FCFM, înființată în 2003.
Evanghelicii au crescut rapid în Franța, iar acum sunt 1 milion. Iar populația musulmană este estimată între 3,3 și 5 milioane. Dar islamul radical este cel care reprezintă o amenințare severă pentru Franța, a spus Meyer, președintele EPCDH, care este și primarul unui mic sat din Normandia. Acesta se teme că proiectul de lege îl poate împiedica să ia o atitudine creștină – în cazul căsătoriei între persoane de același sex, de exemplu.
SURSA | Christianity Today
Un comentariu
Poate dacă ei vad ce se vorbește de Domnul Isus, prin supraveghere așa îl vor cunoaște cu deamaruntul.