Atunci, ca și Iov odinioară, poți ajunge într-o stare de pesimism întunecat, în depresie profundă. Dacă a avut vreodată cineva nevoie de mângâiere, Iov este acela. Au venit trei prieteni la el să îl compătimească și să-l mângâie, însă în loc de mângâiere i-au oferit biciuire verbală.
Cei trei legaliști, Elifaz, Bildad și Țofar, judecă și condamnă, ucid cu limba, așa cum fac toți legaliștii. Primul vorbește din experiență, al doilea se bazează pe tradiție, iar al treilea pe presupunere. Să nu-i judecăm pentru abordările lor pline de urâțenie pentru că și noi tindem să facem așa. Suntem atât de dornici să îndreptăm lucrurile, încât ajungem să facem lucruri de-a dreptul grotești.
Primul care-i predică lui Iov este Elifaz. Pe parcursul predicii lui proaste, compasiunea a fost înlocuită cu acuzații. Da, uneori mustrarea este necesară, dar nu și atunci când cineva este plin de bube cu puroi! Sunt câteva lecții dureroase care le putem învăța de la Elifaz:
1. Înotdeauna presupunerile împiedică înțelegerea adevăratei realități, iar discernământul dispare.
2. Întotdeauna ocara stă în calea harului și a mângâierii, iar mustrarea răutăcioasă te apasă mai adânc în groapa necazului.
3. Întotdeauna mândria eclipsează bunătatea și compasiunea, iar insinuarea că ai avea ultimul răspuns împiedică revărsarea milei.
Iov răspunde predicii lui Elifaz, vorbind asemenea unui om chinuit. Este la pământ psihic și emoțional, iar spiritual este confuz și bântuit de tăcerea lui Dumnezeu. Cel puțin două lecții putem învăța din răspunsul lui Iov, umilit de cuvintele lui Elifaz:
1. Uneori cuvintele celorlalți ne înrăutățesc situația, iar sfaturile unor oameni ne complică și mai mult necazul.
2. Uneori căile lui Dumnezeu ne aprofundează confuzia, să nu ne așteptăm să înțelegem tot ce se întâmplă.
Vestea bună este că Dumnezeu știe cu o precizie absolută de ce se întâmplă toate lucrurile. El știe cât timp vom trece prin încercare și știe care va fi rezultatul. Și mai este o veste bună. Uneori drumul spre cer este dificil, plin de confuzie și lupte, dar când se vor deschide ușile cerului și vom ajunge acolo, vom ști și noi.
Câtă pace ne aduc aceste adevăruri profunde…
Samy Tuțac
Pastorul Bisericii „Providența” din Timișoara
