În luna iulie „Comisia pentru Drepturi Inalienabile” a Departamentului de Stat din SUA a lansat un proiect care încerca să ofere o bază solidă pentru angajamentul Statelor Unite față de drepturile omului. Printre aceste drepturi, se arată în raport, sunt fundamentale libertatea religioasă și dreptul la proprietate privată.
Comisia a solicitat comentarii din partea poporului pentru a vedea reacția acestuia. În timp ce partea despre drepturile de proprietate privată a obținut un răspuns redus, insistența asupra libertății religioase a stârnit un val de proteste, inclusiv din partea unui „grup de lideri academici și religioși”.
Majoritatea americanilor consideră existența drepturilor omului „de la sine înțeles”. Nu ne putem imagina o lume fără ele decât dacă ne uităm la locuri precum China sau Coreea de Nord.
În schimb, ceea ce demonstrează aceste țări este că nu există nimic „natural” în drepturile omului. Mai degrabă sunt produsele credințelor iudeo-creștine despre demnitatea interioară a persoanei umane.
La urma urmei, după cum subliniază raportul Departamentului de Stat, „mai mult de jumătate din populația lumii suferă în regimuri în care libertățile cele mai fundamentale le sunt refuzate și încălcate în mod sistematic, în regimuri prea slabe sau care nu doresc să protejeze aceste drepturi individuale, în special în contextul conflictelor etnice. ”
Majoritatea țărilor nu neagă direct ideea drepturilor omului. Cu toate acestea, pentru că nu au o bază morală adecvată pentru ei, drepturile omului devin un fel de bufet. Pentru a parafraza studiul, „drepturile omului sunt acum înțelese greșit de mulți, manipulate de unii, respinse de cei mai răi infractori ai lumii și supuse unor noi amenințări de rău augur”.
Având în vedere aceste amenințări, este important ca noi, cei care susținem ideea drepturilor omului ca fiind universale, să le fundamentăm pe ceva mai permanent și transcendent decât consensul internațional sau pe baza expresiei „dintotdeauna a fost așa”.
Singură bază sigură pentru drepturile omului este credința că oamenii sunt creați după chipul lui Dumnezeu. Gândiți-vă la aceast paragraf din documentele fondatoare: „Noi considerăm că aceste adevăruri sunt evidente, că toți oamenii sunt creați egali”. Dar nu este de la sine înțeles că suntem egali, dacă luăm în considerare doar atributele externe pe care le au oamenii. Nu toți împărtășim aceste atribute. Nu toți avem aceeași înălțime, greutate, coeficient de inteligență, culoare a părului sau culoarea a pielii. Astfel, egalitatea trebuie să se bazeze pe o calitate umană universală care este interioară umanității. Creștinismul oferă acest lucru în ideea imaginii lui Dumnezeu.
Raportul arată următorul lucru: „Creștinismul, practicat pe scară largă, a fost înzestrat cu frumoasele învățături biblice conform cărora fiecare ființă umană este impregnată de demnitate și poartă responsabilități față de semeni, pentru că fiecare este creat după chipul lui Dumnezeu “.
Chiar și necredincioși precum Tom Holland, autorul Dominion, au recunoscut că ideea Occidentului despre libertate și demnitatea persoanei umane sunt produsul creștinismului. Filozoful ateist John Grey a scris că politică modernă, cu părerea ei asupra drepturilor omului, „este un capitol din istoria religiei”, în special a creștinismului.
Fără ideea creștină a imago Dei, drepturile omului „universale, indivizibile și interdependente” pur și simplu nu ar exista. Frederich Nietzsche a spus că drepturile universale ale omului, idee pe care a considerat-o slabă, provin dintr-o viziune creștină asupra lumii.
Din păcate, sunt mulți precum acel „grup de academicieni și lideri religioși” pe care i-am menționat mai devreme, care neagă această legătură. Într-o declarație care protestează împotriva accentuării raportului asupra libertății religioase, aceștia au spus că încercarea „de a ridica libertatea religioasă deasupra altor drepturi ale omului … va slăbi ea însăși libertatea religioasă și va submina respectarea și deteriorarea protecției valorilor universale ale demnitățîi umane.”
Într-o lume în care minoritățile religioase se confruntă din ce în ce mai mult cu persecuția și moartea, îngrădirea libertății religioase în acest mod este miopă. Cu toate acestea, este inevitabil că această să se producă odată ce concepte bogate precum „libertate” și „demnitate umană” sunt definite până la simplă autonomie personală și auto-actualizare.
Prima noastră libertate, ca și drepturile care depind de ea, se bazează pe o viziune creștină a ceea ce înseamnă să fi om. Ele nu pot fi susținute altfel. Acest nou Raport al Departamentului de Stat al SUA este un semnal de alarmă binevenit.
SURSA|ChristianHeadlines
