de Robert J. Tamasy
Odată am auzit pe cineva făcând o observație înțeleaptă, „Problema unor oameni care au fost numiți președinți ai companiei lor este că dintr-o dată ei cred că trebuie să înceapă să se poarte prezidențial”. Ați observat și dumneavoastră acest lucru? Aceste persoane simt dintr-o dată că trebuie să se ridice la înălțimea titlului lor flexându-și mușchii executivi.
Consultantul Tim Kight spune, „Organizația dumneavoastră vă poate pune într-o poziție de autoritate, dar doar dumneavoastră vă puteți așeza într-o poziție de conducere”. Primirea unui titlu și a autorității care vine împreună cu acesta nu face din persoana care îl primește un lider autentic, la fel cum dacă cineva intră într-un garaj nu înseamnă că acea persoană este o mașină. Adevărata conducere se câștigă, nu este oferită.
Se spune că singurul mod de a determina dacă sunteți lider este să vă întoarceți și să vedeți dacă vă urmează cineva. Deci, care sunt unele dintre trăsăturile unui lider adevărat, a unei persoane care merită să fie urmată? Mai jos sunt câteva principii, înrădăcinate ferm în Scriptură, care ajută la conturarea unei conduceri eficiente:
Împărtășirea viziunii. Indiferent dacă se află într-o companie, într-o organizație non-profit, într-o biserică sau într-o echipă sportivă, oamenilor le place să știe încotro merg și care sunt țelurile lor. Un lider eficient împărtășește viziunea, arată calea: „Când nu este nicio descoperire, poporul piere [este fără frâu]” (Proverbe 29:18).
După ce și-a condus timp de trei ani ucenicii, Isus Hristos – cel mai mare lider al tuturor timpurilor- a lăsat acestora o viziune clară și ambițioasă înainte de a se înălța la cer. El a spus, „Duceți-vă și faceți ucenici din toate neamurile….. Și învățați-i să păzească tot ce v-am poruncit” (Matei 28:19-20).
Slujirea celorlalți. Am lucrat pentru șefi care au avut așteptarea ca să-i slujesc, și am lucrat pentru șefi care erau dornici să mă slujească pe mine și pe ceilalți peste care erau responsabili. Pe cine credeți că mi-a fost cel mai ușor să slujesc și cui mi-a fost mai ușor să ofer devotament de necontestat? Isus a arătat conducerea, slujindu-i pe ceilalți printr-o varietate de moduri, inclusiv spălându-le picioarele murdare după ce au călătorit o zi întreagă încălțați cu sandale. „Căci Fiul Omului n-a venit să I se slujească, ci El să slujească și să-și dea viața răscumpărare pentru mulți” (Marcu 10:45). Dacă ar fi nevoie, ați fi dispus să vă dați propria viață pentru cei care vă urmează? Aceasta este exact ceea ce a făcut Isus. „Nu este mai mare dragoste decât să-și dea cineva viața pentru prietenii săi” (Ioan 15:13).
Dezvoltarea oamenilor. Există un adevăr banal – că cel mai mare test al unui lider – moștenirea sa de durată- este ceea ce se întâmplă în companie, organizație sau misiune după plecarea lui. Niciunul dintre noi nu trăiește veșnic, așa că liderul înțelept se străduiește să îi pregătească și să îi dezvolte pe alții pentru ca astfel ei să continuie lucrarea pe care el o lasă după ce se retrage, exercită altă poziție, sau chiar moare. Apostolul Pavel a înțeles foarte bine acest lucru, sfătuindu-l pe ucenicul/protejatul său Timotei, „Și ce-ai auzit de la mine în fața multor martori, încredințează la oameni de încredere, care să fie în stare să învețe și pe alții” (2 Timotei 2:2).
Împărțirea meritelor. Într-o carte clasică de management, „De la Bun, la Grozav”, Jim Collins scrie despre un lider „care a refuzat categoric să-și asume singur meritele pentru succesul companiei sale, atribuind averea lui faptului că are colegi buni, succesori și predecesori”. Majoritatea muncitorilor nu ar ezita să dea ceea ce au mai bun atunci când știu că ei vor împărți succesul muncii lor. „Să te laude altul, nu gura ta, un străin, nu buzele tale” (Proverbe 27:2).
Sursa: CBMC International
