Unele mozaicuri din bazilica Sfânta Sofia din Istanbul reprezentând figuri creştine vor fi acoperite cu draperii sau cu lasere cu ocazia primelor rugăciuni musulmane care vor avea loc vineri, 24 iulie, notează Pro TV cu trimitere la AgerPress.
La începutul acestei luni, printr-o decizie care a stârnit critici şi îngrijorare la nivel internaţional, preşedintele Tayyip Erdogan a anunţat că bazilica Sfânta Sofia va fi deschisă pentru practicarea cultului musulman în urma unei hotărâri judecătoreşti care a decis că transformarea clădirii în muzeu în 1934 a fost ilegală.
Autorităţile au spus săptămâna trecută că mozaicurile creștine vor fi ascunse fie cu draperii, fie cu lasere în timpul rugăciunilor musulmane.
Într-un interviu acordat postului de televiziune NTV, purtătorul de cuvânt al președintelui turc, Ibrahim Kalin, a declarat că unele mozaicuri, reprezentându-i pe Maica Domnului şi pe Arhanghelul Gabriel, care sunt poziţionate în direcţia Qiblei (Qibla este direcţia către care se îndreaptă un musulman atunci când îşi face rugăciunea) vor fi acoperite cu draperii.
El a spus că alte mozaicuri, care îi reprezintă pe Iisus şi alte figuri creştine, nu reprezintă un obstacol pentru rugăciunile musulmane, deoarece acestea nu sunt situate în direcţia Qiblei. Oficialul turc nu a precizat însă dacă acestea vor rămâne permanent neacoperite.
Edogan a vizitat fosta bazilică
În afara rugăciunilor, fostul lăcaş de cult creştin şi muzeu va fi deschis tuturor vizitatorilor şi turiştilor, iar toate mozaicurile vor fi descoperite, au informat autorităţile din Turcia.
Preşedintele Erdogan a vizitat în cursul zilei de duminică clădirea fostei bazilici pentru a inspecta progresul lucrărilor de transformare a acesteia în moschee.
Capodoperă arhitecturală bizantină datând din secolul al şaselea, Sfânta Sofia este una din principalele atracţii turistice din Istanbul şi a atras circa 3.8 milioane de vizitatori în 2019.
Convertită în moschee după ocuparea Constantinopolului de către otomani în 1453, ea a fost transformată în muzeu în 1934 de către primul preşedinte al Republicii Turcia, Mustafa Kemal, cu intenţia de a oferi acces întregii lumi la această capodoperă.
Sursa: Agerpres
