De-aș fi putut lupta prin propria-mi putere,
Să fiu un sfânt prin calitățile ce le-am primit în dar de sus,
Aș fi crezut că n-am nevoie de iertare…
Și de salvarea ce mi-e dată prin Domnul Isus.
De ar fi fost să fiu biruitor în toate,
Crezând că, sigur am ce alții nicând n-au avut,
Mândria mea ar fi crescut mai mult – spre decădere,
Și aș fi căzut mai rău decât vreodată am căzut.
De ar fi fost să-mi fie ascultată orice rugă
Spusă cu dor adânc, în fiecare zi
Știind cât de atent m-arăt pentru tot ce mi-e bine
Aș fi pierdut mai mult din ceea ce pot deveni.
De aș fi fost sau poate de ar fi fost să fie;
Orice, oricum, oricât mi-aș fi dorit.
Cu siguranță, mult mai mult m-ar fi condus spre amăgire
Și-aș fi uitat ce-nseamnă jertfa Domnului Isus.
Smerită-aș vrea să-mi fie inima, în fața Ta, Stăpâne
Să Te cunosc mai mult decât mă preocupă propriul eu
Să mă ajuți ca-n limitarea mea, umilă
Să am dorințe ce coboară și se nasc din Dumnezeu!
Autor: Andrei Mereuță
