Daniel 3:1-30
Trei băieți bine educați, inteligenți, aleși pe sprânceană, fără nicio abatere disciplinară, aleși de către conducerea țării să se implice în treburile împărăției, au dat de necaz. S-au încăpățânat să nu meargă cu turma, au ieșit din rând și nu s-au clintit din hotărârea aceasta. Așa au învățat ei: când e vorba de respectarea legilor de bun simț, să le împlinească, să fie cinstiți, curați la suflet, să se supună rânduielilor statului, dar când e vorba de un atentat la partea spirtuală, să nu facă niciun compromis. Ei au ales să călătorească pe contrasens. Au înțeles că masa împăratului este compromisă și au decis să fie rezervați. Nu i-a pedepsit nimeni atunci când au hotărât altfel. Au avut libertatea și le-a fost respectată! Nu i-a condamnat nimeni când și-au făcut treaba cu minuțiozitate, nu avea nimeni nimic să le reproșeze… Au apărut probleme când religia lor a fost în pericol. Atunci când li s-a cerut să aleagă între adevăratul Dumnezeu și zeii contrafăcuți au dat de bucluc, când erau forțați să creadă, să se închine unor zei păgâni. Pentru că erau credincioși practicanți, nu s-au lăsat intimidați. Și-au păstrat convingerea, credința, mărturia cu orice preț. Erau prietenii lui Daniel. Patru tineri din același loc cu aceeași credință și aceleași valori. Nu și-au negociat principiile, iar valorile în care credeau nu au fost de vânzare! Nu și-au vândut stăpânul nici într-o țară în care erau minoritari!
Împăratul, înfuriat pentru că s-a simțit lezat în orgoliul lui că unii nu îi dau cinstea pe care nu o merita…, (dar unde-i lege, nu-i tocmeală) s-a gândit că nu a înțeles el bine și a vrut să se convingă că într-adevăr unii oameni îi subminează autoritatea. A văzut cu ochii lui, (doar negru în fața ochilor) că tinerii rămân neclintiți în decizia lor. A poruncit ca pedeapsa să fie aspră și indolenții, uzurpatorii, sfidătorii, neloialii să fie executați. Da, au primit sentința: condamnați la moarte! Aceasta decizie era irevocabilă! Regele voia să scape de orice nesupus! În țara condusă de el, nu este loc pentru alți dumnezei. Într-o festivitate publică, a poruncit să-i pedepsească pe cei trei sfidători.
I-au aruncat în cuptorul aprins, pregătit pentru oricine merge pe contrasens! Ei nu s-au temut! S-au încrezut în Dumnezeu! Au afirmat că: „…și dacă nu ne scapă, noi nu ne închinăm!” Minunea s-a întâmplat! Au apărut patru oameni în loc de trei în cuptor! Da, erau obișnuiți să fie patru prieteni, dar de data aceasta nu era Daniel al patrulea, ci era Domnul cu ei! Unde era Daniel? De ce nu i-a scăpat? Vă las pe voi să răspundeți! Sunt situații în care nici un om nu te mai poate salva, cu toată influența pe care o are în împărăție, ci Singurul care poate și rămâne și în foc cu tine este Domnul!
Au fost marcați de situația nemaiîntâlnită! Cu ochii lui, regele Îl vede pe Fiul lui Dumnezeu acolo! Au fost scoși afară și nici măcar mirosul nu s-a lipit de ei! Împăratul a dat un decret prin care toată lumea să fie atentă și să imite felul în care tinerii se închină Dumnezeului viu! El a recunoscut că cei trei viteji au încălcat porunca regelui pentru că nu Îl onora pe adevăratul Dumnezeu. S-au încrezut în El și nimeni nu le-a putut face nimic! S-a meritat să iasă din rând și să călătoarească pe contrasensul lumii, ca întraga țară să-L cunoască pe Dumnezeul cel veșnic!
Cigher Sorin,
3 mai 2020
Pastorul Bisericii Baptiste Sion din Sibiu
