Săptămâna Mare, luni
Matei 21:18-22
După vacarmul din ziua de Florii și osanalele aduse Mântuitorului, lumea se duce spre casă obosită discutând, probabil, pe drumul de întoarcere despre ziua de veselie ce avusese loc.
Ziua de luni începe cu un episod cu totul surprinzător. Fiul lui Dumnezeu flămânzește! Da, Isus Hristos a fost și om, doar omul poate flămânzi, are nevoie de hrană. Umanitatea Lui a fost evidentă, dar și dumnezeirea Lui a fost demonstrată. Un smochin care trebuia, prin natura lui, să facă roadă, nu să țină umbră pământului, nu să consume resursele altora…, nu face nimic. Refuză să rodească! Este cea mai aspră pedeapsă pe care o poate avea cineva. Constatarea este evidentă, judecata este aspră, sentința este dată pe loc, rezultatele mâniei se văd imediat, uimirea cuprinde toată lumea, care este martoră la acest eveniment. Da, Dumnezeu își dovedește Suveranitatea! Dacă Omul Isus Hristos a flămânzit, acum Dumnezeu Fiul a fost judecătorul, care este aspru în mânie. Nu există niciun drept de apel, de apărare, de îngăduință pentru cei care au avut timp să rodească, dar nu au făcut-o… Nu au mai primit și a doua șansă…
Hristos a suferit când a văzut Cetatea indiferentă, a suferit când a văzut că în Templu oamenii vin ca la târg, pentru ei Casa Domnului este locul de relaxare financiară, pentru că interesele lor materiale primau…. L-a durut pe Domnul Isus când majoritatea avea alte preocupări, diferite de a-L sluji cu adevărat pe Domnul. A plecat din Ierusalim trist și mâhnit în suflet, cu lacrimi în ochi, însă cuvintele dure despre nimicirea cetății s-au adeverit, este adevărat, puțin mai târziu, în mai puțin de 40 de ani de la moartea Domnului Isus. Uscarea smochinului era o anticipare a pedepsei, care va urma pentru toți cei care sunt neroditori, din toate vremurile.
Ziua de luni este un avertisment pentru întreaga rasă umană! Așa se va petrece cu fiecare creștin care are o imagine exterioară frumoasă, arată bine pe dinafară, pare sănătos în exterior, puternic, religios, bun de pozat, în mod vizibil nu există niciun motiv ca să-i bagi de vină, dar are o singură problemă…: nu rodește! Atunci este bun, foarte bun doar pentru foc!
În final, apare un alt aspect, tot în ziua de luni. Cei care trăiesc prin credință, care au credința adevărată în El sunt cei mai fericiți și realizează multe împreună cu El! Da, este posibil să trăiești prin credință, nu este ceva ce nu poate fi atins. Dacă Mântuitorul afirmă categoric acest lucru, înseamnă că este posibil de realizat! Deci, credința este darul Lui. Avem la îndemână oferta Lui, fiecare dintre noi. Putem accepta sau o putem refuza! Fără credință nu putem fi roditori! Nu vom fi capabili să facem ceva trainic, pentru veșnicie, fără credință! Salvarea vine prin credință!
Tot ce se va întâmpla în Săptămâna Mare trebuie acceptat prin credință. Noi, după 2000 de ani de la evenimentele din această perioadă, credem tot ce s-a întâmplat atunci. Ecoul zilei de luni este: Veți primi, veți trăi, veți avea doar prin credință, altfel veți fi neroditori, uscați!
Cigher Sorin
13 aprilie 2020
Pastorul Bisericii Baptiste Sion din Sibiu
