Floriile sunt o sărbătoare a bucuriei, a exuberanței, a entuziasmului. Mântuitorul este primit triumfal în Ierusalim și glorificat ca Fiu al lui David, ca împărat. Ierusalimul era punctul final al misiunii pentru care El venise pe pământ și așa cum notează evangheliștii, El nu a venit în Ierusalim ca o victimă neajutorată, ci ca Împărat al împăraților.
Evangheliile descriu simplu și frumos evenimentul acesta prezentând ascultarea ucenicilor, bucuria mulțimilor și lacrimile Mântuitorului. În ciuda primirii triumfale Isus plânge pentru cetate, deoarece dincolo de entuziasmul mulțimilor El vede adevărata stare a cetății, El vede cum ei pierd ultima șansă a salvării.
Anul acesta avem Florii neobișnuite și chiar dacă sunt fără adunări publice, ele nu sunt fără Cristos care locuiește în inimile noastre. Ne bucurăm în liniște, în casele noastre și tot aici ne întristăm în Săptămâna Patimilor, dar numai pentru a ne bucura mai puternic în noaptea Învierii și apoi în toate zilele noastre, indiferent de suferințe și de nevoi.
Să ne bucurăm de Cristos în sărbătoare ca să învățăm să ne bucurăm și când suntem prigoniți pentru dreptate, sau când suntem ocărâți pentru Cristos, sau când suferim din cinste. Să ne bucurămîn tot ceasul, să ne bucurăm și să-L binecuvântăm pe Tatăl și pe Fiul și pe Sfântul Duh! Amin!
Mesajul de dimineață
Mesajul de seară
Samy Tuțac
Pastorul Bisericii Providența Timișoara
