În preajma anului 66 d. Hr, cu puțin timp înainte să moară, apostolul Pavel este în închisoarea din Roma, de unde îi scrie lui Timotei cea de-a doua scrisoare. În capitolul trei, omul lui Dumnezeu, Pavel, îl avertizează pe tânărul Timotei: „Să știi că în vremurile din urmă vor fi vremuri grele.” Apoi Pavel explică faptul că dificultatea vremurilor la care se referă nu este de natură financiară sau materială, ci de natură spirituală și morală, drept pentru care argumentează cu o listă de douăzeci și una de caracteristici ale tipului de om din „vremurile grele.” Oricare dintre noi, citind aceste caracteristici, vom crede că apostolul se referă la oamenii din anul 2020, pentru faptul că în generația noastră este abuzată inocența copiilor, familia monogamă, biserica creștinilor născuți din nou și credința în Dumnezeu.
Prezentarea apostolului Pavel este dramatică în legătură cu „vremurile din urmă”, conţinând douăzeci şi una de caracteristici negative. Evanghelistul Matei precizează că „dragostea celor mai mulţi se va răci, din pricina înmulţirii fărădelegii” (Matei 24:12). Evanghelistul Luca, folosind interogaţia retorică, sugerează absenţa credinţei în vremurile din urmă: „Dar când va veni Fiul omului, va găsi El credinţă pe pământ?” (Luca 18:8) Interogaţia retorică este figura de stil alcătuită din una sau mai multe întrebări care nu sunt puse pentru a obține un răspuns, ci pentru a comunica o idee sau o atitudine. Atunci când Mântuitorul este întrebat de ucenicii Săi despre semnele vremurilor din urmă, El evidenţiază următoarele caracteristici: adversitate, conflicte armate, cataclisme naturale, lipsă de hrană, boli, persecuţie, trădare între fraţi, înmulţirea prorocilor mincinoşi şi înmulţirea fărădelegii (Matei 24:4-12). Partea bună în această pesimistă prezentare este faptul că nu toţi creştinii vor fi compromişi, ci doar „mulţi”. „Mulţi”, dar nu „toţi”: „vor înşela pe mulţi”; „mulţi vor cădea”; „mulţi proroci mincinoşi”; „dragostea celor mai mulţi se va răci”.
Diavolul i-a chinuit pe creştinii din comunism cu persecuţia, însă îi ispiteşte pe creştinii din capitalism cu materialismul: „Să se dea mult de lucru oamenilor acestora, ca să aibă de lucru şi să nu mai umble după năluci” (Exod 5:9). De asemenea, dacă în generaţiile trecute mulţi oameni credeau în mod greşit că omul este mântuit prin fapte, fără credinţă, în generaţia noastră, mulţi oameni cred, în mod greşit, că omul este mântuit prin credință, fără fapte. Toată lumea crede, însă „cei mai mulţi” trăiesc în păcat. Recomandarea apostolului este: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva.” Mântuitorul sugerează un proces de observare şi evaluare: „Veţi auzi de…”, „când veţi vedea..”.
Trebuie să auzim, să vedem, să cercetăm şi să tragem concluziile. În felul acesta vom face parte din rămăşiţa care supravieţuieşte, nu dintre cei mulţi care cad şi se prăpădesc.
Pastorul Bisericii „Betania” din Chicago
