Escatologia individuală se ocupă cu studiul viitorului omului după ce acesta moare, până la judecată. Ce se întâmplă în secunda imediat următoare cu cel care a murit? Oare mai este conştient de ceea ce se întâmplă cu el? Are anumite percepţii referitoare la starea sa reală? Dacă a fost un om credincios, experimentează deja fericirea alături de Dumnezeu? Sau, în situaţia în care nu a fost un credincios, simte o formă preliminară de pedeapsă?
După moarte, vom intra doar într-un somn inconştient sau vom avea anumite stări premergătoare şi de genul celor care le vom avea toată veşnicia? Avem o bază solidă, atunci când afirmăm că Dumnezeu ne păstrează într-un loc şi un stadiu provizoriu experimentând la un anumit grad ceea ce vom experimenta în eternitate? Sunt unii teologi care susțin că ideea de „nemurire a sufletului” trebuie respinsă categoric întrucât este de origine păgână cu rădăcini în metafizica raţionalistă.
Mai pe scurt: Ce se întâmplă cu sufletul omului după moarte?
În Biblie găsim un răspuns clar și fără echivoc la această întrebare, fie că este vorba de sufletul omului care a crezut și a ascultat de Dumnezeu fie că este vorba de cel care nu a crezut sau a ales să nu asculte de Dumnezeu.
Autor: Vlad Breană
Pastorul Bisericii Penticostale din Comuna Brodina şi satul Nisipitu, judeţul Suceava
